Peste 27% din populația României, expusă riscului de sărăcie. Cele mai vulnerabile categorii

Potrivit statisticilor, Bulgaria (29,0%), Grecia (27,5%) şi România (27,4%) au raportat cele mai mari ponderi de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025. În schimb, Olanda, Slovenia, Polonia şi Cehia au prezentat ponderi sub 16,0%.

Indicatori care contribuie la o analiză a riscului

Printre cele 92,7 milioane de persoane din UE care s-au confruntat cu riscul de sărăcie sau excluziune socială în 2025, aproximativ 5,7 milioane trăiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele 3 riscuri de sărăcie şi excluziune socială.

În UE existau 11,6 milioane de persoane care trăiau atât expuse riscului de sărăcie, cât şi într-o gospodărie cu o intensitate a muncii foarte scăzută (dar nu grav deprivate material şi social). 8,1 milioane erau expuse riscului de sărăcie şi, în acelaşi timp, unor lipsuri materiale şi sociale severe (dar nu într-o gospodărie cu o intensitate a muncii foarte scăzută).

Aproape 1,5 milioane trăiau în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută, în timp ce se confruntau cu lipsuri materiale severe (dar nu erau expuse riscului de sărăcie).

Profilul persoanelor din UE expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială

Femeile, tinerii adulţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani, persoanele cu un nivel scăzut de educaţie şi şomerii erau, în medie, mai predispuşi la riscul de sărăcie sau excluziune socială în 2025 decât alte grupuri din cadrul populaţiei UE.

Analizat în funcţie de sex, riscul de sărăcie sau excluziune socială în UE a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi (21,9% comparativ cu 19,8%).

În ceea ce priveşte vârsta, cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială în UE a fost înregistrat la tinerii adulţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani (26,3%), în timp ce cel mai mic risc a fost înregistrat la adulţii cu vârsta de 65 de ani sau peste (18,8%).

Mai mult, riscul de sărăcie sau excluziune socială a fost de 19,1% pentru adulţii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 49 de ani şi de 20,8% în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani.

Cea mai tânără grupă de vârstă, persoanele cu vârsta sub 18 ani, a înregistrat un risc relativ ridicat de sărăcie sau excluziune socială (24,3%).

Pe lângă vârstă, nivelul de educaţie a avut un impact considerabil asupra riscului de sărăcie sau excluziune socială.

La nivelul UE, peste o treime (34,2%) dintre persoanele cu vârsta de 18 ani sau peste cu un nivel scăzut de educaţie erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 10,3% dintre persoanele din aceeaşi grupă de vârstă cu un nivel de educaţie terţiar (ridicat).

Procentul corespunzător pentru persoanele cu un nivel mediu de educaţie a fost de 19,2%.

Şomerii s-au confruntat cu un risc ridicat de sărăcie sau excluziune socială

În UE, 66,3% dintre şomerii cu vârsta de 18 ani sau peste erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025.

Persoanele inactive (cu excepţia celor pensionate) s-au confruntat cu al doilea cel mai mare risc, pe baza unei analize a statutului de activitate, cu 44,3% expuse riscului.

Pentru comparaţie, ponderea persoanelor pensionate care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 17,6%, iar ponderea persoanelor angajate aflate în această situaţie a fost de 10,9%.

La nivelul UE, gospodăriile cu copii dependenţi - gospodării unde copiii se bazează financiar pe părinţi - s-au confruntat cu un risc uşor mai mare de sărăcie sau excluziune socială decât cele fără.

Mai mult de o cincime (22,1%) dintre persoanele care locuiesc în gospodării cu copii dependenţi din UE au fost expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, acesta fiind puţin mai mare decât ponderea respectivă în rândul gospodăriilor fără copii dependenţi (19,8%).

Cu toate acestea, aceste rate au variat considerabil între ţările UE.

Pentru persoanele care locuiesc în gospodării cu copii dependenţi, rata a variat de la vârfuri de 29,9% în Spania, 29,4% în România şi 29,1% în Bulgaria până la 12,2% în Cipru, 11,7% în Olanda şi 10,4% în Slovenia.

Pentru cei care locuiesc în gospodării fără copii dependenţi, ratele au variat de la 33,4% în Letonia, 32,3% în Lituania şi 28,9% în Bulgaria la 12,8% în Luxemburg, 12,3% în Slovacia şi 9,6% în Cehia.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰