Video Adolescenţii români îşi cumpără droguri "îndoite" cu insecticide sau otravă de șobolani: ''E cumplit pentru părinte să vadă cum copilul cumpără moarte''

''Numele meu este Cătălin Niculaie, am 46 de ani, am fost dependent de droguri 16 ani.''  Dacă ar putea da timpul înapoi, Cătălin şi-ar spune tot ce nu vrea să audă un tânăr care încearcă un drog. Că între distracţie şi distrugere e o linie cam atât de subţire. Că mai devreme sau mai târziu, îţi vei pierde controlul, prietenii şi, uneori, libertatea. Pe toate, le-a trăit pe pielea lui. 

Cătălin Niculaie: Te distrug, te omoară. Mai devreme sau mai târziu te omoară. 

Reporter: Câţi prieteni aţi pierdut?

Vezi și

Cătălin Niculaie: Mulţi. Din generaţia mea, au murit foarte mulţi. 

Generaţia lui a fost prima care a căzut în capcana drogurilor. Sub 3% dintre români se drogau înainte de 2000. De atunci, numărul lor a crescut de peste 6 ori. Aproape 17% dintre tinerii de astăzi au încercat cel puţin un drog. Iar tineri înseamnă, tot mai des, copiii. 

Cătălin Niculaie: Media de vârstă a consumatorilor de etnobotanice a scăzut enorm. M-a sunat de curând mama unui băieţel de 10 ani. E cumplit pentru un părinte să vadă cum copilul îşi cumpără moarte. 

''Cumpăram de la şcoală. În şcoală se vinde foarte mult. Şi nu te vede nimeni. Poţi să mergi la baie, cine s-ar gândi că nişte elevi merg şi se droghează în baie?''

În România de astăzi, drogurile nu mai sunt un tabu. Fenomenul e atât de mare, încât îl vezi oriunde ai întorce privirea. În şcoli, la marile festivaluri, în trafic... Şi chiar în stradă, în centrul Capitalei, sub balcoanele apartamentelor de lux.

Bucureşti, Piaţa Unirii. La câţiva paşi de Arestul Central al Poliţiei şi la câteva sute de metri de Parlament, câţiva tineri îşi prepară drogul pe care apoi şi-l injectează unul altuia - oriunde mai găsesc o venă întreagă. Scenele se repetă ziua şi noaptea. 

''Aţi sunat la poliţie? 

Da, am sunat, şi poliţia spune că nu are ce să le facă.''

''E prăpăd cu ei. Sunt cu zecile!''

Ministrul de Interne a evitat să comenteze situaţia. L-am întrebat pe şeful Centrului European de Monitorizare a Drogurilor cât de mare e fenomenul. 

Alexis Goosdeel, director EMCDDA: Mulţi lideri nu înţeleg cât de importantă este problema. Astăzi, drogurile sunt pretutindeni. Ceea ce înseamnă că orice fel de drog este mai accesibil ca oricând. 

Chiar şeful Agenţiei Naţionale Antidrog recunoaşte că situaţia a scăpat de sub control. 

Reporter: Este recunoscut fenomenul, în România, fenomenul consumului de droguri, la adevărata realitate? Sau.... 

Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog: Şah mat! Apar substanţe noi şi noi ne chinuim, cu greu facem faţă, sunt foarte inventivi. 

Adolescenţii români îşi cumpără droguri "îndoite" cu insecticide sau otravă de șobolani

Substanţele sunt deseori "îndoite"cu insecticide sau otravă de șobolani, ca să tragă mai greu la cântar. 

''Dintr-un kg de cocaină pot face undeva la 4 kg de cocaină. Nu există niciun control şi niciun fel de control de calitate în cazurile reţelelor de trafic de droguri pentru folosirea acestor adulteranţi. Riscul este foarte mare.''

Mai ales că noul trend e cocktailul de droguri. 

Radu Ţincu, medic ATI, Toxicologie: Rar am vazut în ultimii ani tineri sau adulţi care să vină la spital cu o singură substanţă pozitivă la testul toxicologic. Sunt şi persoane din zona publică care au astfel de dependenţe.

Carmen Oprea, psiholog ANA: Orice drog poate fi disponibil, dacă se doreşte, la o aruncătură de băţ sau la un click distanţă. 

Reporter: Cel mai mic consumator cu care aţi lucrat?

Carmen Oprea, psiholog ANA: 12 ani. 

Cu un stat incapabil să limiteze consumul, salvarea consumatorilor e în mâinile lor. Puţini reuşesc să se lase. Cătălin e azi director executiv într-un centru de reabilitare, unde ajută sute de elevi să-şi ia viaţa înapoi. Pentru alţii, drumul e fără întoarcere. 

''Te-ai gândit cum ar fi fost viaţa ta dacă nu te apucai de droguri? 

Foarte frumoasă, foarte frumoasă, pe cuvânt.''

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰