Video "Romgleza" care ar putea ajunge în dicţionar. "Rizz" şi "slay", noile cuvinte "cool" ale copiilor

Mergeţi pe stradă, ori în autobuz sau magazine, şi auziţi în jurul vostru tot felul de cuvinte ciudate. Şi nu înţelegeţi nimic. Pare o limbă străină, vorbită însă doar de copii şi adolescenţi.

"No cap e cumva, pe bune că nu mint"

"Eşti NPC. [Ce înseamnă?] Non-playable character"

"Poţi să zici your style is dope" explică copiii.

"Aşa că, mărturisesc, e pentru prima dată când merg la filmare cu o copiuţă în buzunar. Un fel de mini dicţionar care conţine câteva cuvinte frecvent folosite de către adolescenţi. Ca să reuşesc, cât de cât, să mă înţeleg cu ei. Deci..." explică jurnalistul Observator Carmen Moise.

Cine are acasă un copil de 9, 10 ani ştie exact despre ce vorbesc. Şi dacă nu ştie, ar trebui să îşi ia notiţe. Pentru că în scurt timp nu va mai înţelege ce spune copilul.

Jurnalist: Ce înseamnă slay?

Copil: Baddie, adică...

Jurnalist: Nu, în română să îmi spuneţi.

Copil: Eşti şmecheră. Adică eşti frumoasă.

Jurnalist: Rizz. Asta ce înseamnă?

Copil: Sigma.

Jurnalist: Şi sigma ce înseamnă?

Copil: Sigma boy înseamnă foarte multe jocuri video, asta înseamnă sigma boy. Şi cineva care e foarte tare. Da, tuff, tuff. Adică este slay pentru băieţi.

Copil: Easy peasy lemon squeezy. Foarte uşor. gen foarte foarte uşor.

Jurnalist: Dar nu e mai simplu să spui foarte ușor, nu easy peasy.

Copil: Păi, noi suntem o altă generaţie.

Jurnalist: Ce limbă vorbiţi voi?

Copil: Romgleză, romgleză.

Jurnalist: Ce înseamnă asta?

Copil: Română plus engleză. Combinat. Este normal pentru gen alfa.

Jurnalist: Ce este? Gen alfa.

Copil: Generaţia noastră.

Generaţia Alfa înseamnă copiii născuţi după anul 2010, despre care se spune că sunt nativi digitali, crescuţi exclusiv în era ecranelor tactile şi a inteligenţei artificiale.

"Cred că noi ne-am adaptat oarecum un limbaj şi aici o să dau vina pe reţelele de socializare. Sută la sută" spun copiii.

"Sunt foarte multe cuvinte care au apărut de pe social media .. uitaţi, exemplu, în loc să zic reţelele sociale, am zis social media 20.59 combinăm engleza cu româna, asta a fost cel mai bun exemplu. Fără să vrea" spun fetele.

"Ne apar încontinuu chestii pe internet care ne amuză, şi după le povestim, cum să zic, cred că mult auzitul număr care nu are niciun sens" spun băieţii.

Jurnalist: Dar voi de ce spuneţi six seven?

Copil: Pentru că avem chef. Pentru că putem. Ne-am născut cu six seven.

Dar a invadat tot internetul şi a trecut dincolo de el. Unele cuvinte sunt doar pentru amuzament. Altele, pentru a face economie de cuvinte.

"Yolo este un lucru pe care eu îl folosesc de obicei, uneori, în sensul că yolo avem doar o viaţă. Dar nu mai ştiu exact cum se traducea pe litere. […] you only live once. Practic, ce înseamnă, mă, du-te şi fă lucrul ăla dacă aşa simţi, practic trăieşti o dată, ce ai de pierdut?" spun copiii.

De pe margine, adulţii stau şi trag cu urechea. Dar degeaba.

"În momentul de faţă sunt expresii pe care nu le cunosc şi romgleza asta pe care nu o înţeleg. [Şi cum procedezi?] Îi întreb, direct, ce înseamnă asta, cum vine asta?" spune profesoara de actorie Julieta Georoiu.

De vreo 20 de ani Julieta tot întreabă. Are acasă 2 copii şi încă vreo 2 sute la şcoala ei de actorie.

"Cred că a devenit un mecanism al lor de a se ascunde" spune Julieta Georoiu.

Părinţii, profesorii, se gândesc serios că, în curând, vor avea nevoie de dicţionar pentru a înţelege limbajul adolescenţilor. Chiar se întâmplă asta. La Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Unde specialiştii analizează cuvintele noi care apar în limba română. Dar pe care, şi ei, le-au auzit prima dată în propriile case.

"Eu de exemplu încă nu ştiu ce înseamnă six seven. înţeleg că e bine să nu zici six seven dar nu am primit o explicaţie a ceea ce ar însemna, de fapt" spune conferenţiarul universitar Alexandru Nicolae.

"Noi mai înţelegem ceva, dar generaţia bunicilor copiilor noştri, adică părinţii noştri chiar nu înţeleg, adică mama mea nu înțelege" a spus Blanca Croitor, de la Institutul de Lingvistică.

În rest, specialiştii spun că ceea ce trăim acum s-a întâmplat de când e lumea şi limba română pe pământ. Cuvinte noi apar şi dispar. S-a întâmplat şi în secolul trecut, când ne invadaseră franţuzismele. Pe multe, le găsim azi în DEX - parol, moncher.

"E o preocupare pentru aceste cuvinte nou apărute şi ele sunt înregistrate în diverse tipuri de dicţionare" explică Ionuţ Geană, conferenţiar universitar.

Se numesc dicţionare de cuvinte noi în limba română şi prima ediţie a apărut în 1984. A doua, în 1997. Iar acum se lucrează la volumul 3 al ediţiei din 2013. Deschid la întâmplare unul din dicţionare.

"Ups. Daa, e normal să fie, sunt multe interjecţii. Dar e vechi. […] Şi pentru că e vechi şi încă folosit de oameni îl găsim şi în DEX. Acesta e cursul firesc al cuvintelor noi care intră în vocabularul nostru şi apoi ajung în dicţionarul explicativ al limbii române" spune Carmen Moise.

"De exemplu cool a rămas. El nu mai e neapărat unul din termenii pe care l-ar folosi unul din tinerii de azi. [E demodat] Exact, e considerat ca fiind din altă generaţie, [E cringe.] Exact. Cool e cringe. Şi când e demodat, intră în dicţionar, cam aşa e" explică Raluca Brăescu, lector universitar.

Specialiştii spun că sunt şanse foarte mici ca expresiile sau cuvintele folosite azi de adolescenţi să ajungă în DEX, pentru că n-au viaţă prea lungă.

Direcţia e bună, ne liniştesc lingviştii.

"În mod sigur nu se strică limba dar, într-adevăr există o dinamică pe care noi o captăm în munca noastră. Nouă ne place cumva, ca cercetători că... [Aveţi de lucru]" spune Raluca Brăescu.

Singura îngrijorare a specialiştilor este ca aceste cuvinte din jargoul tinerilor să rămână doar în zona de curtea şcolii sau în cartier. Cu alte cuvinte, indiferent de vremuri, rămâi cool sau slay sau rizz, dacă vorbeşti corect.