Exclusiv În 2021, am arătat la Coşmar Residence locul de lângă Bucureşti cu condiţii de sat. Cum s-a schimbat în 5 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Legi numai de formã, controale din an în Paști, dezvoltatori pentru care contează doar banul. Este, din păcate, rețeta românească în construcții. Din cauza ei, sute de mii de oameni ajung să trăiască nu în casa de vis, ci mai degrabă în Coșmar Residence. Un nume generic pentru cartiere întregi care se dovedesc a fi un chin pentru familiile aflate la cea mai importantă achiziție din viața lor - o locuință. Campania Coşmar Residence revine de astăzi la Observator. Vă arătăm acum ce am reuşit să schimbăm în ultimii 5 ani şi locurile unde problemele persistă încă.
"Este mai rău ca-n iad aici. Când nu e noroi e praf de nu poţi să respiri", a spus Daru Iosif, locuitor oraş Pantelimon.
Rate pe zeci de ani pentru case fără apă, gaze sau canalizare
"Nu avem canalizare, avem fose. Se întâmplă foarte des să se blocheze şi nefiind construite foarte bine blocurile avem probleme la partea de demisol. Proprietarii de la demisol au permanent apă în casă", a afirmat Daniel Noici, preşedinte asociaţie de locatari.
Cam asta înseamnă să trăieşti în coşmar residence. Cartiere întregi, colorate doar în pliante şi cu utilităţi numai pe hârtie. Li se spune pompos ansambluri rezidenţiale dar unele dintre ele sunt doar nişte aglomerări de clădiri din care curge tencuiala.
"Se rupe tencuiala rău. Prima dată a apărut pe peretele exterior. Şi în dormitor la fel. Şi aici...wow", a afirmat Mitu Viorel.
Străzile din complex sunt nişte uliţe mizerabile. Nu există nici canalizare, nici alimentare cu gaze sau apă potabila, nici iluminat public. Oamenii au făcut credite pe zeci de ani ca să locuiasca aici. In case la cheie.
"Uitaţi-vă ce e aici, trăim în România, 2022. Nu avem apă, avem hidrofoare, foraje... veniţi încoace... am şi cizme pentru dumneavoastră. Haideţi să vă arăt în spate, curtea. Uitaţi aici pe ce plătim rate toată viaţa", a mărturisit Robert Cioabă, proprietar.
Blocuri ridicate fără drumuri suficiente. Cum au apărut cartierele-capcană
Acum 5 ani, când am început demersul Coşmar Residence am văzut cum România toată se construieşte greşit, sub ochii noştri. Cu complicitatea unor dezvoltatori care nu urmăresc decât câştigul la care se adaudă dezinteresul autorităţilor.
"De fapt e un refuz de administrare ce se întâmplă aici", a afirmat Mihai Damian, locuitor cartier Felicity.
Un refuz care durează de 16 ani. Vorbim de un cartier rezidential din sectorul 1, Bucureşti. Unde nu există nici canalizare, nici apă, deşi reţeaua publică este la doar 800 de metri. O mie de oameni locuiesc aici.
"Nu s-a schimbat absolut nimic. Suntem singuri, ne administrăm singuri, nu se prestează servicii publice. Primarul Sectorului 1 ne-a spus că zona asta nu este o prioritate pentru el în următorii 4 ani dar noi plătim impozite", a mai spus Mihai Damian.
Pe banii lor, oamenii şi-au asfaltat singuri până şi străzile.
Mihai Damian: În mod ilegal, evident, dar oamenii nu mai au răbdare. (...) Nu au primit amendă pentru că e un teritoriu care nu e administrat. (...) Aici e un bazin vidanjabil de 400 metri cubi care se vidanjează zilnic, se fac 10 vidanjări de 25mc. Zilnic.
Reporter: Cât costă asta?
Mihai Damian: 15-16.000 de euro pe lună.
"Fericirea" de a trăi într-un astfel de cartier, parcă în mod ironic numit Felicity, se plăteşte scump.
Reporter: Care ar fi în aceşti 15 ani costurile pe care voi le-aţi plătit ca să trăiţi decent aici fără sprijinul autorităţilor?
Mihai Damian: Costurile de administrare ale complexului se ridică la 25.000 euro pe lună.
Reporter: Deci 25.000 în 10 luni, 300.000 într-un an si in 15 ani cât avem?
Mihai Damian: Practic am fi asfaltat această stradă de câteva ori.
În ianuarie 2020, legea construcţiilor a fost modificată. Dezvoltatorul nu mai primește recepția finală, deci, teoretic, nici nu are cum să vândă, până nu face dovada că locuințele nu sunt racordate la "branşamente autorizate şi definitive din reţelele de utilităţi publice". Din obligativitatea impusă de stat, lipsește, însă, drumul asfaltat. În continuare dezvoltatorii, cu ajutorul notarilor și al autorităților locale dezmembrează loturile de teren în parcele mai mici si "uită" să mai lase loc pentru drumurile de acces. În final, se întâmplă asta.
De mai bine de 10 ani comuna Ciurea, de lângă Iaşi a devenit un imens cartier rezidenţial. În care au ajuns să trăiască acum, aproape captivi, in jur de 30 de mii de oameni.
"Blocuri se fac dar stradă să avem, nu. Spre oraş durează o oră sa ajungem la şcoală sau la grădiniţă", a spus un locuitor.
Drumul judetean care leagă oraşul de Ciurea are o singură bandă. Iar consiliul judetean, care il adminstrează, n-a găsit nicio soluţie.
"Alternativa ramâne acest drum din Hlincea care pe o distanta de 6 sute de m e in sarcina primariei ciurea si 8 sute de metri la primaria Iasi. Deocamdata se lucrează doar pe partea din Ciurea. Cine totusi nu vrea să stea în coloană, are si această varianta de drum. Are insa o lungime dubla fata de cel ce va fi construit si e mult prea ingust ca sa poata trece doua masini din sensuri opuse", a transmis Clara Mihociu, reporter Observator.
Legislaţia veche de aproape 30 de ani care lasă loc abuzurilor imobiliare
Coşmarul e departe de a se fi terminat! În lipsa unei legislaţii complete şi corecte, românii vor fi mereu victime sigure. Legea Locuinţei din România nu a mai fost modificată din 1996. Iar asta, spun chiar autorităţile locale, a făcut ca în multe situaţii, să fie legate de mâini şi de picioare în faţa unor abuzuri evidente.
"Legea le permite. deci codul civil permite acest lucru, de aceea s/a intamplat sa fie această apropiere", a spus Florin Chelaru, primarul oraşului Năvodari.
"Ca să vă faceti o idee de cât de apropiate sunt blocurile aici, eui nu pot să îmi întind mâinile la maximum", a transmis Andreea Milea, reporter Observator.
Reporter senior la Observator Antena 1 şi prezentator la Observator de Weekend. 10 ani de experienţă în jurnalism de administraţie publică. ➜
