Video Un an de austeritate. Boloş, întrebat dacă acum "îl mai doare în organul genital de deficit" pe Ciolacu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Tăieri de salarii, concedieri, scumpiri, investiţii reduse în calitatea vieţii, pe toate le îndurăm de un an, de când guvernul a luat primele măsuri de austeritate pentru a echilibra bugetul de stat. Cea mai recentă dovadă că strângem cureaua a venit astăzi, când am primit informaţii care arată că de lună de lună cumpărăm tot mai puţin. Ce-am pierdut şi ce-am câştigat? Cât ne-a costat primul an de austeritate şi cât mai durează? Răspunsuri, acum, într-un nou episod din campania „Cât costă să fii român“.
"Simt pe toate planurile. Simt şi când plătesc utilităţile, simt şi când merg la cumpărături", spune un român.
"Există nemulţumire, există suferinţă", a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
"Amânarea reformelor de foarte mulți ani de zile se plătește acum", a declarat Alex Milcev, analist financiar.
"Era de aşteptat să aibă acest impact", a declarat Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor.
Nota de plată a guvernărilor haotice
Plătim cu toţii cheltuielile nesăbuite ale statului din ultimii ani. Angajaţi, angajatori - firme mari sau mici - toată lumea decontează deficitul bugetar-record al României. În iulie 2025, Guvernul României a luat primele măsuri fiscal-bugetare menite să acopere gaura din finanţele ţării. A crescut TVA-ul, accizele, a majorat impozitul pe dividende - ca să le enumerăm doar pe cele mai dureroase.
"Din acest punct de vedere, al corecţiei fiscal-bugetare, este spectaculos. Eu nu cunosc în istoria recentă o ajustare de o asemenea amploare", a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Datele de la ministerul de Finanţe arată că doar în primele cinci luni ale acestui an deficitul bugetar s-a redus considerabil, de la 64 de miliarde de lei în 2025, la aproape 36 de miliarde de lei. Altfel spus, de la o pondere de 3,35% din produsul intern brut, am scăzut la 1,75% din PIB.
"Noi, dacă terminăm acest an cu un deficit în jur de 6,2 la sută din PIB, însă deficitul va rămâne mare", a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
"Veniturile din TVA au crescut cu 22%. Chiar dacă consumul parţial a scăzut. Mai multe alte capitole de taxe şi impozite au crescut", a declarat Alex Milcev, analist financiar.
Tot datele de la Finanţe ne arată că veniturile totale ale statului au ajuns la aproape 280 de miliarde de lei în primele cinci luni ale acestui an. Vorbim despre o creştere de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2025. Cu ce costuri, însă?
"Nu mai cumpăr două bucăţi de salam, îmi cumpăr unul", spune un român.
"De ce nu şi-au pus o asemenea întrebare politicienii care au dus deficitele la peste 9 la sută din produsul intern brut? De ce nu s-au gândit că vine un moment în care corecţia este inevitabilă?", a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Inevitabilă şi dureroasă.
"La medicamente - le împărţim, am ajuns să împărţim medicamente în trei, patru", spune un român.
România e în continuare fruntaşă la creşteri de preţuri. Dacă în iulie, anul trecut, discutam de o inflaţie anuală de 7,8%, astăzi a ajuns la nivelul de 11%.
"Nu, eu resimt altfel inflaţia, în medie cu 30-40% cu siguranţă plătesc mai mult". "Nu ne plimbăm, stăm acasă, încuiaţi", mai spun românii.
Creşterile nestăvilite de preţuri au dat o lovitură grea consumului, care a scăzut, de la o lună la alta. Am cumpărat mai puţin şi nu neapărat mai bun. Datele INS pentru luna mai arată declinul consumului pentru a zecea lună, consecutiv. Scăderea înregistrată este de 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Retailerii din ţară spun că în primele cinci luni ale acestui an au înregistrat scăderi de 5,5% dacă vorbim despre valoarea produselor şi de aproape 10% când discutăm despre volume. Asta pe fondul inflaţiei. De altfel, produsele non-alimentare, băuturile alcoolice, dar şi dulciurile au înregistrat cel mai mare declin.
"N-am făcut nimic cu costurile cu dobânzile care au crescut şi ce am luat pe mere am dat pe pere. N-am făcut reduceri de cheltuieli în funcţionarea statului. Statul a rămas în continuare la fel de cheltuitor şi de ineficient", a declarat Dumitru Costin, președintele BNS.
Întocmai unor piese de domino care se prăbuşesc, rând pe rând, consumul mai mic a tras după el un val de disponibilizări într-o economie lovită, deja, de contextul global.
"Economia României crescuse în ultimii ani având ca motor de creştere consumul. S-a produs o prăbuşire dramatică a consumului", a declarat Dumitru Costin, președintele BNS.
"Scad vânzările, normal că producţia ta trebuie să scadă şi atunci costurile trebuie să scadă", a declarat Luisiana Dorbinescu, avocat specializat pe fiscalitate.
Toate ne-au adus, la finalul anului trecut, în recesiune tehnică. A urmat o revenire anemică a economiei. Pentru 2026, estimările sunt că PIB-ul va înregistra un avans de 0,1% faţă de 2025.
Ne-a mai rămas un singur colac de salvare: investiţiile. Graţie banilor europeni din PNRR, investiţiile au crescut uşor în prima parte a anului, comparativ cu 2025.
"Foarte important, să nu scadă investiţiile! Acele "câştiguri" pe partea de deficit să nu fie pe seama unui impact negativ pe termen lung", a declarat Alex Milcev, analist financiar.
Guvernul Bolojan s-a destrămat înainte să se ţină de promisiuni.
"Fără să rezolve una dintre probleme care era faimosul gap TVA. Din 10 lei plătiţi TVA, colectăm doar 7. N-au făcut nimic cu această zonă de evaziune şi fraudă. N-au făcut nimic cu munca la gri şi cu munca la negru în economie", a mai spus Dumitru Costin, președintele BNS.
"Se adaugă şi această debandadă, îi pot spune, în ceea ce priveşte cheltuielile companiilor de stat. Noi, atunci când am încercat ca acest sistem de cheltuială să-l gestionăm, a fost din partea companiilor de stat o mare presiune şi rezistenţă pentru ca acele măsuri ori să fie amânate ori să nu fie implementate", a declarat Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor.
România evită "junk-ul", dar intră în economia de supraviețuire
Noi rămânem cu lipsurile, cu instabilitatea şi cu incertitudinea zilei de mâine. Investitorii se uită tot mai neîncrezători spre ţara noastră - România continuă să se împrumute la cele mai mari dobânzi din Europa, iar asta ne afectează pe toţi.
"Şi noi vom avea discuţii - mă refer la Consiliul Fiscal- la jumătatea lui iulie cu Fitch şi Moodie s. Sunt două chestiuni mari, pe care ei le pun: cum va continua programul de corecţie fiscal-bugetară şi ce se va întâmpla cu guvernarea? Noi am evitat "junk-ul". Dar dacă am inversa procesul de corecţie bugetar-fiscală, am reveni", mai spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Şi totuşi, când ne va fi mai bine?
"Eu cred că doi, trei ani de zile, mai trebuie să avem răbdare", mai spune Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor.
Răbdarea e tot ce ne-a rămas după guvernări haotice şi măsuri luate peste noapte, în defavoarea cetăţenilor.
Fostul ministru al Finanţelor, Marcel Boloş- care, în 2025 făcea mărturisirea anului la Observator, crede că nu am fi ajuns la măsuri atât de dure dacă am fi acţionat din timp.
"Când i-am spus domnului...'domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap! Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar'"
Reporter-Boloș: - Credeţi că astăzi pe Marcel Ciolacu îl mai doare în organul genital de deficitul bugetar?
- Nu ştiu să răspund la această întrebare. Lucrurile s-au petrecut atunci, în anul 2024. Nu, nu pot răspunde la această întrebare. Adevărul e cel pe care l-am discutat la acea vreme.
Dincolo de declaraţiile politicienilor, de cifrele reci din bilanțurile contabile ale Guvernului și de tabelele cu deficite care dau bine pe hârtie, realitatea crudă se scrie, în fiecare seară, la mesele românilor de rând. Pentru milioane de familii, "austeritatea tăcută" e o luptă continuă cu banii care se termină cu mult înaintea următorului salariu, o luptă în care bonul de la cumpărături a devenit un motiv de strângere de inimă. Rămâne de văzut cât va mai rezista această economie de supraviețuire, înainte ca nota de plată a stabilității financiare să devină, pur și simplu, prea mare pentru buzunarul omului de rând.
Reporter senior în cadrul Observator, Antena 1, cu 11 ani de experienţă în jurnalism economic şi de business. ➜
