Video Cartofii de la fast-food, duşi la analize de laborator. Rezultatele sunt surprinzătoare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Suntem ţara unde cartofii prăjiţi se mănâncă aproape cu orice. Chiar şi cu... cartofi prăjiţi. Un român mănâncă, în medie, 35 de porţii de cartofi pai, pe an. Problema este că cei mai mulţi sunt importaţi congelaţi sau gata preparaţi. Există tot felul de mituri legate de ei. Ba că sunt, de fapt, o pastă. Ba că uleiul în care sunt prăjiţi este schimbat foarte rar. Am dus cartofii prăjiţi la analize ca să vedem care mituri stă în picioare. Iată ce am aflat, într-un nou episod "Ce ne puneţi în mâncare".
Francezii spun ca ei i-au inventat. La fel spun şi belgienii. Nici nu mai contează care-au fost primii. Bine că i-au inventat. Cartofii pai sunt astăzi cea mai populară garnitură de pe planetă. Se pot cumpăra de la colţ de stradă ori din restaurante cu stele Michelin. Se pot combina cu orice sau cu nimic. Unde scrie că nu poţi comanda cartofi prăjiţi cu cartofi prăjiţi? Piața mondială procesează anual peste 15 milioane de tone de cartofi destinați exclusiv prăjirii. O statistică la care contribuie şi România. 300 de camioane de cartofi congelaţi ajung la noi în ţară în fiecare lună.
În jurul cartofilor prăjiţi de la fast food au fost întotdeauna tot felul de mituri
În mall-uri sau la terasă, mesele sunt pline de dimineaţă până seara la magazinele de tip fast-food. Cartofii prăjiţi nu lipsesc din nicio comandă! Doar că, atenţie, ce e prea mult, strică. Iar în jurul cartofilor prăjiţi de la fast food au fost întotdeauna tot felul de mituri. Ba că n-ar fi cartofi, ci un fel de pastă. Ori că baia de ulei în care se prăjesc nu se schimbă cu zilele. Am vrut să verificăm dacă sunt adevărate sau nu. Aşa că am luat cartofi prăjiţi din cele mai cunoscute locaţii de tip fast food din Bucureşti şi am mers în laboratorul Institutului de Cercetări alimentare. Unde primele teste au arătat clar. "Erau cartofi. La pregătirea probei s-a văzut că niciunul nu era o pasta de cartofi", a declarat Alexandru Cîrîc, ICA.
Între timp, în laborator, testele merg mai departe, şi analizează grăsimea din cartofi. În felul asta vom şti ce fel de ulei a fost folosit la prăjire. "Cel mai bun ulei de la o retea locala de fast-food sunt si cei mai buni cartofi, cei mai scumpi cartofi, de fapt. un ulei pe care l-am gasi intre 10-12-15 lei chiar si niste cartofi de foarte buna calitate. Avem doua cazuri de ulei high oleic, un ulei bun, rezistent la prajire. În schimb, avem si ulei de floarea soarelui clasic care presupune şi se întamplă o schimbare mult mai deasă a uleiului sau o filtrare atentă a acestuia", a declarat Alexandru Cîrîc, ICA. Concluzia? Niciuna din cele şase probe pe care le-am dus la analize nu are acizi graşi. Asta inseamna ca uleiul nu a fost refolosit. Asadar, inca un mit demolat.
Când ne pregateam sa va spunem ca puteti sa faceti linistiti comanda pentru o portie, doua de cartofi prajiti, din laborator vine un semnal de alertă. "Din cele şase probe pe care dumneavoastra le-ati adus, una este spre limita maxima pentru acrilamida", a declarat Alexandru Cîrîc, ICA. Acrilamida este o substanţă chimică formată în mod natural în alimentele care conţin amidon , cum ar fi cartofii, pâinea sau cafeaua, atunci când acestea sunt gătite la temperaturi ridicate, prin prăjire, coacere sau rumenire. "Acrilamida este un produs potential cancerigen considerat, inclus in grupul 2A, este neurotoxic şi are efecte asupra reproducerii si dezvoltarii fatului, este un produs pe care nu ni-l dorim in alimentatie, iar uniunea europeana a recomandat ca acest produs sa fie pana la limita de 500 de miligrame. În cazul produsului respectiv, 461 la care însă dacă aplicăm incertitudinea de măsurare, trecem la 520. Deci produsul poate reprezenta o anumita problema pentru un consumator uzual, mai ales pentru copii", a declarat Alexandru Cîrîc, ICA.
"Acrilaminda este o substanţă chimică folosita în polimerizări, în producerea maselor plastice si care apare in mod natural in procesul de gatire prin prajire sau prin coacere, cand se depaseste gatirea carbohidratilor si mai ales cand apare amidonul. Acrilamida are potential de a creste inflamatia in corp. inflamatia crescuta deschide poarta spre bolile cronice", a declarat Anca Hâncu, medic nutriţionist. Pericolul acesta nu poate fi evitat decât printr-un singur mod. "Sfatul este fie sa folosim ulei special pentru prăjiri succesive, fie sa schimbam uleiul la fiecare prajire, si atunci cand utilizam prajiri succesive, sa filtram uleiul. Dacă nu il filtram, vor ramane acele resturi, resturi care aduc acrilamida in ulei si cotamineaza produsul nostru", a declarat Alexandru Cîrîc, ICA. "Şi uleiul refolosit si uleiul care depaseste punctul de fum, asa se numeste, vor produce o substanta numita acroleina, din nou o substanta toxica, cu potential cangerigen. Încercati regula de aur - sa fie aurii, nu maronii", a declarat Anca Hâncu, medic nutriţionist.
Şi să fie cât mai puţin săraţi. "Sarea poate varia de la un 0.3 fara probleme, pana spre 1,5 acolo unde incepe sa fie o problema, o cantitate mare de sare si din acest aliment poate pune probleme bolnavilor de inima, de exemplu", a declarat Alexandru Cîrîc, ICA. "Creşte riscul de obezitate pentru ca porţia de cartofi pai are calorii duble. Lumea stiitifica a adus in discutie in luna august a acestui an un studiu care a aratat o legatura intre consumul de trei portii de cartofi pai pe saptamana si cresterea incidentei diabetului zaharat cu 20%", a declarat Anca Hâncu, medic nutriţionist. Dar, atunci când s-au înlocuit cartofii prăjiti cu cei copţi sau fierţi, rezultatul a fost exact opus. Incidenţa a scăzut cu 20 de procente. Un detaliu poate schimba, deci, statistica. Dar şi gustul. Cand vine vorba de plăceri vinovate cuvantul de bază e moderaţie. Completat de o întrebare - Ce ne puneti în mancare?
