Analiză Politico: NATO nu este pregătită pentru un război cu Rusia. Cele mai mari 5 vulnerabilităţi
Deși nu a implicat direct NATO, războiul pornit de SUA şi Israel împotriva Iranului scoate la iveală probleme serioase în interiorul alianței. De la lipsa muniției și slăbiciuni militare, până la tensiuni politice între aliați, conflictul arată cât de nepregătită ar putea fi organizația în fața unui posibil atac al Rusiei, arată o analiză realizată de Politico.
"Războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu nu sunt separate; există multe lecții din ambele atunci când ne gândim la conflictele viitorului. Aceste lecții combinate ar trebui să ne ajute să înțelegem mai bine cum să dezvoltăm capabilitățile militare", a declarat generalul francez Dominique Tardif, potrivit Politico.
Oficialii europeni avertizează că Rusia ar putea fi pregătită să atace un stat NATO până în 2029, iar experții vorbesc despre mai multe puncte slabe:
Criza muniției
SUA ar fi consumat aproximativ jumătate din stocul total de rachete Patriot pentru apărare antiaeriană, iar oficialii francezi au avertizat că rezervele de rachete Aster și Mica au început să se epuizeze încă din primele două săptămâni ale conflictului. Companii din industria de apărare, precum Rheinmetall și MBDA, au semnalat, la rândul lor, o creștere puternică a cererii și riscul unor lipsuri.
Dacă SUA își mută în continuare atenția spre regiunea Indo-Pacific, "vor fi retrase resurse importante" din Europa, a declarat un diplomat NATO de rang înalt. "Avem prea puține astfel de capabilități", a spus el.
Dacă nu își schimbă strategia, NATO "va fi rapid depășită din punct de vedere al costurilor într-un război" de către Rusia, a avertizat Calvin Bailey, membru al comisiei de apărare din Parlamentul britanic.
În condițiile în care Moscova produce între "6.000 și 7.000" de drone kamikaze pe lună, aliații NATO ar putea rămâne fără rachete antiaeriene performante în doar "câteva săptămâni", a spus Justin Bronk, cercetător la Royal United Services Institute.
Acest lucru creează "o nevoie urgentă de interceptoare aer-aer mai ieftine", a adăugat el, sugerând că NATO ar trebui să se concentreze pe alternative mai accesibile la Patriot, precum racheta ghidată laser AGR-20, dar și pe măsuri de apărare pasivă, cum ar fi adăposturile întărite pentru aeronave.
Potrivit unor surse, problema lipsei de muniție va fi un subiect central la summitul liderilor NATO din luna iulie.
Limitele superiorității aeriene
Capacitatea Iranului de a continua să lovească statele din Golf cu peste 5.000 de atacuri cu rachete și drone, în ciuda campaniei aeriene americane, arată "limitele clare ale ideii că poți forța o țară să cedeze doar bombardând-o" cu avioane convenționale, a declarat Pieter Wezeman, cercetător la Stockholm International Peace Research Institute.
Ca reacție, NATO trebuie să regândească conceptul de superioritate aeriană și să caute soluții mai eficiente pentru descurajarea Rusiei, precum investiții accelerate în arme de precizie cu rază lungă, capabile să lovească producția de drone și obiective militare aflate adânc pe teritoriul rus, a spus Justin Bronk.
"Dacă putem obține superioritate aeriană într-o zonă disputată, atunci chiar și Europa, de una singură, ar putea devasta forțele ruse din teren", a afirmat acesta, sugerând creșterea achizițiilor de rachete americane AGM-88G, cu o rază de până la 300 de kilometri.
Războiul din Iran a declanșat deja noi discuții în interiorul NATO privind nevoia de capabilități mai puternice de lovire la distanță, în contextul în care anul acesta încep negocierile pentru următorul ciclu de planificare militară pe patru ani al alianței.
Forţele navale, subfinanțate
Implicarea limitată a Europei în sprijinul aliaților din Golf a scos la iveală și subfinanțarea majoră a forțelor navale din cadrul NATO.
Cel mai clar exemplu este Marea Britanie. După ce a avut nevoie de trei săptămâni pentru a trimite distrugătorul HMS Dragon spre Marea Mediterană, nava a fost retrasă în port din cauza unei probleme tehnice.
Situația nu este surprinzătoare. Șeful forțelor navale britanice, generalul Gwyn Jenkins, a recunoscut luna trecută că Marina Regală nu este pregătită pentru război și a spus că și alți aliați sunt în urmă. De asemenea, premierul canadian Mark Carney a declarat anterior că mai puțin de jumătate din flota țării sale este operațională.
"Din 2022, ne-am concentrat mult mai mult pe forțele terestre… iar acum observăm brusc că disponibilitatea flotelor în NATO este destul de scăzută", a spus Ed Arnold, fost oficial NATO.
Într-un eventual conflict cu Moscova, forțele navale vor fi esențiale pentru a detecta submarinele din apropierea Peninsulei Kola și pentru a neutraliza navele echipate cu rachete de croazieră Kalibr, a explicat expertul în securitate maritimă Sidharth Kaushal.
În plus, NATO trebuie să îmbunătățească facilitățile comune de mentenanță a navelor, să rezolve lipsa de personal și să investească în nave flexibile, care pot fi adaptate pentru diferite misiuni, după modelul programului olandez Multifunctional Support Ship.
Diviziuni politice
Războiul a adâncit și mai mult diviziunile din interiorul NATO, după ce Europa a refuzat solicitările președintelui american Donald Trump privind sprijinul militar, determinând Washingtonul să ia în calcul opțiuni de reacție.
Situația provoacă noi îngrijorări în alianță, spun doi diplomați NATO. Între timp, Trump a continuat să critice dur NATO, pe care a numit-o în repetate rânduri "un tigru de hârtie".
Riscul după conflictul cu Iranul, a explicat expertul Ed Arnold, este ca "președintele să spună: de data aceasta nu ne implicăm" sau să accepte doar o implicare limitată în cazul unei invazii ruse.
Ca răspuns, capitalele europene ar trebui să adopte aceeași "abordare tranzacțională" ca Trump, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO. El a spus că sprijinul Europei pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar trebui legat clar de angajamentul SUA față de alianță.
Rasmussen a avertizat și împotriva continuării strategiei de a-l menaja pe Trump, promovată de actualul șef al NATO, Mark Rutte. "Timpul lingușelilor a trecut", a subliniat acesta.
Importanța Ucrainei
La câteva zile după începutul războiului din Iran, Ucraina a trimis experți în drone în mai multe țări din Orientul Mijlociu, aceștia având experiență în folosirea interceptoarelor produse local pentru a doborî drone de tip Shahed folosite de Rusia. Ulterior, Kievul a semnat parteneriate de apărare pe zece ani cu state din Golf.
În paralel, NATO și-a extins rapid cooperarea instituțională cu Ucraina, de la un centru comun de instruire și cercetare în Polonia, la vizite militare la Kiev și un nou program industrial numit UNITE-Brave NATO, prin care se urmărește preluarea de tehnologii inovatoare.
Experții spun că alianța ar trebui să creeze o "centură" de sisteme anti-drone mai aproape de granița cu Rusia, ca primă linie de apărare, a declarat Justin Bronk.
De asemenea, NATO ar putea intensifica relația industrială cu Ucraina, inclusiv prin finanțări suplimentare pentru programul UNITE-Brave, au spus doi diplomați ai alianței.
"Ucraina acționează ca un furnizor de securitate. Războiul din Iran a demonstrat acest lucru", a declarat un alt diplomat NATO.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
