Aproape 100 de europarlamentari cer guvernelor României şi altor cinci ţări să dea Ucrainei sisteme Patriot. România are 4 baterii

86 de europarlamentari, printre care şi Vlad Botoş (USR), Mircea Hava (PNL), Dragoş Tudorache (REPER), Alin Mituţa (REPER), au semnat o scrisoare iniţiată de belgianul Guy Verhofstadt cerând guvernelor României, Germaniei, Spaniei, Greciei, Poloniei şi Olandei să sprijine Ucraina cu sisteme de rachete Patriot. Mai mult, europarlamentarii susţin că descărcarea de gestiune a bugetului pe 2022 nu va fi votată în Parlament până când Consiliul European nu va trimite sisteme Patriot în Ucraina.

Kievul a făcut luni un apel la un sprijin "îndrăzneţ" din partea aliaţilor săi în materie de apărare antiaeriană, inclusiv România şi Polonia.  "Avem nevoie urgentă de sisteme Patriot suplimentare şi alte sisteme moderne de apărare antiaeriană, arme şi muniţii", a declarat ministrul de externe Dmitro Kuleba în cadrul unei conferinţe pe tema securităţii la Marea Neagră. "Profit de această ocazie pentru a-i îndemna încă o dată pe toţi partenerii noştri să ia măsuri extraordinare şi îndrăzneţe", a afirmat el.

Ucraina cere sisteme Patriot de la România

Europarlamentarul Vlad Botoş a declarat pentru news.ro că ucrainenii au nevoie de aceste sisteme. "Nu e vorba de un moft, e vorba de supravieţuire. Şi Europa are nevoie ca Ucraina să nu cedeze", a explicat Botoş, precizând că nu a existat o discuţie între toţi europarlamentarii români, pentru o poziţie unitară pe acest subiect.

"Joi, 11 aprilie 2024, Parlamentul European a votat cu o largă majoritate, amânarea descărcării de gestiune pentru bugetul pe 2022. Parlamentul a făcut acest lucru ca reacţie la absenţa unei decizii a statelor membre de a livra Ucrainei sisteme de apărare Patriot. Ucraina are nevoie de cel puţin încă şapte astfel de sisteme pentru a contracara noua strategie brutală a Rusiei, care vizează nu doar infrastructura energetică a Ucrainei, ci şi spitale, locuinţe, blocuri de apartamente din oraşe precum Kiev, Harkov, Odesa şi chiar şi Liov. Temerea nostră este că Putin a decis să urmeze aceeaşi strategie ca în Siria, bombardând masiv centrele urbane şi provocând numeroase victime civile", se arată în srisoarea adresată preşedintelui Consiliului European Charles Michel, Înaltului Reprezentant Josep Borell, cancelarului german Olaf Scholz şi premierilor României, Spaniei, Greciei, Poloniei şi Olandei.

"Având în vedere blocajul din Congresul SUA, este responsabilitatea noastră, în  special a celor şase state europene care deţin sisteme Patriot, să livreze echipamentul necesar, şi aceasta cât mai repede cu putinţă, astfel încât Ucraina să poată contracara în mod real noua ofensivă devastatoare a Rusiei", mai afirmă semnatarii scrisorii prezentate pe Verhovstadt pe contul său de X.

Vlad Botoş: "Nu e vorba de un moft, e vorba de supravieţuire"

Europarlamentarul Vlad Botoş a explicat cum a ajuns să semneze scrisoarea  care cere ca statele UE, printre care şi România, să livreze sistemele Patriot Ucrainei. "Această scrisoare a fost iniţiată săptămâna trecută de Guy Verhofstadt, colegul meu din Parlamentul European şi din grupul RENEW, după o amplă dezbatere pe care am avut-o în plenul Parlamentului European. Noi, Parlamentul European, nu am votat descărcarea de gestiune a bugetului pe 2022 până când Consiliul European nu va lua act şi nu va trimite sisteme Patriot în Ucraina, atât de necesare în aceste zile. Consiliul European se reuneşte mâine şi poimâine, practic am vrut să dăm un semnal politic şi uman că Ucraina are nevoie de armament. Ucraina cere de luni bune acest armament defensiv prin care să-şi apere populaţia, termocentralele, hidrocentralele, care vedem sunt continuu bombardate de ruşi. Guy Verhofstadt a găsit această portiţă", a declarat Vlad Botoş pentru news.ro.

"Guy Verhofstadt a găsit această chichiţă juridică, importantă din punctul nostru de vedere. S-a ridicat în plen, a avut această sclipire - Guy Verhofstadt este un om politic foarte bun, a fost premier timp de 10 ani în Belgia, este europarlamentar de 15 ani, din păcate nu va mai candida la alegerile din 2024. S-a ridicat în plen înainte să votăm descărcarea bugetului pe partea militară şi a propus Parlamentului să amânăm descărcarea bugetului tocmai ca să forţăm mâna Consiliului European să dea sisteme de apărare. Europa are aceste sisteme de apărare, avem suficiente încât am putea să donăm şi Ucrainei" , a mai explicat el. 

Ce se întâmplă dacă parlamentul nu aprobă descărcarea de gestiune? "Noi votăm bugetul multianual, pe 7 ani, însă în fiecare an se face descărcarea de gestiune", a explicat Vlad Botoş. Fără aprobarea ei, "nu se pot face alte cheltuieli", susţine europarlamentarul român. "Însă vom ajunge să votăm, vom avea o sesiune plenară săptămâna viitoare la Strasbourg, ultima sesiune plenară din această legislatură. Însă a fost un mesaj politic foarte important. Consiliul European, reuniunea şefilor de stat şi de guvern, are puterea să trimită sistem de apărare Ucraine", a completat el. 

"N-am văzut agenda Consiliului European, însă noi speram că acest subiect se va dezbate, pe lângă criza din Israel. Din câte vedem, ruşii sunt în ofensivă în sudul Ucrainei şi în estul Ucrainei, la Bahmut, iar ucrainenii au nevoie de aceste sisteme. Nu e vorba de un moft, e vorba de supravieţuire. Şi Europa are nevoie ca Ucraina să nu cedeze.  Guy a trimis această scrisoare pentru a fi semnată la toţi cei 705 europarlamentari. Fiecare eurodeputat putea să se asocieze acestui demers şi să semneze această scrisoare. Guy a lansat această scrisoare vineri şi termenul final a fost marţi", a mai explicat el. 

Politico a scris însă săptămâna trecută că mişcarea lui Verhofstadt este percepută ca una demonstrativă, întrucât legislativul UE nu are puterea de a forţa Consiliul să furnizeze arme Ucrainei. Cele două instituţii se află într-o dispută bugetară de lungă durată, întrucât Consiliul refuză să accepte rapoartele de audit ale Parlamentului, iar PE nu a aprobat niciuna dintre descărcările bugetare ale Consiliului din 2009, potrivit Politico. 

Câte sisteme Patriot are România 

România a plătit patru miliarde de dolari pentru 4 sisteme (baterii) de rachete Patriot. Armata a primit până în prezent cele patru sisteme. Trei baterii Patriot sunt complet funcționale iar ţara noastră a trimis Statelor Unite o cerere pentru încă trei sisteme Patriot și se așteaptă aprobarea Washingtonului.

La începutul lunii noiembrie 2023, armata a testat unicul sistem Patriot operaţional. Testul sistemului Patriot nu a fost unul lipsit de probleme. Sistemul de lansare a pierdut legătura cu una dintre rachete, aşa că a lansat automat o altă rachetă. Probleme au fost şi la cea de-a treia lansare, amânată timp de o oră.

În mod normal, pregătirea pentru ca o baterie să devină operaţională durează câțiva ani, înainte ca o unitate să devină pe deplin operațională și calificată, dar armata ucraineană a reuşit să reducă pregătirea la câteva luni. O baterie include stații de lansare, radare avansate și alte echipamente complexe care necesită o pregătire extinsă, a relatat în decembrie anul trecut publicația americană de specialitate Stars and Stripes.

Sistemul Patriot poate detecta ţinte multiple (rachete, avioane sau drone militare) aflate la o distanţă de peste 300 de kilometri şi poate lansa proiectile la peste 15 kilometri o altitudine. Creierul sofisticatului ansamblu este radarul computerizat. În câteva secunde, sunt afişate pe ecranul radarului şi calculate viteza şi punctul către care se îndreaptă.

Mai multe state NATO, printre care România, Germania, Ţările de Jos şi Spania, au încheiat un acord pentru cumpărarea a până la 1.000 de rachete Patriot. La începutul lunii decembrie, MApN a anunţat că România cumpără 200 de rachete pentru sistemul Patriot, în valoare de peste un miliard de euro.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰