Cât a cucerit armata rusă din Ucraina după 1255 de zile de război. A lansat 6300 de drone doar în iulie

Ziua 1255 a războiului din Ucraina. Într-o lună, forţele Moscovei au cucerit 713 km2 de teritoriu ucrainean, faţă de 79 km2 recuperaţi de Kiev, ceea ce reprezintă un câştig net de 634 km2. Acest număr depăşeşte cei 588 km2 ocupaţi în iunie, 507 km2 în mai, 379 km2 în aprilie şi 240 km2 în martie, după o încetinire a ritmului în timpul iernii. Aceste progrese includ teritorii controlate integral sau parţial de Rusia, precum şi pe cele revendicate de aceasta.

Armata rusă şi-a accelerat avansul în iulie pentru a patra lună consecutiv

În afară de primele luni de război în 2022, când linia frontului era mult mai mobilă decât este acum, doar în luna noiembrie 2024 (725 km2) s-au înregistrat progrese ruseşti mai mari decât cele din luna care tocmai s-a încheiat. Aproape trei sferturi din avansul rusesc din iulie s-a concentrat în regiunea Doneţk (est), principala scenă a confruntărilor între ruşi şi ucraineni de doi ani.

Aici se află oraşul Ceasiv Iar, a cărui cucerire a fost revendicată de Moscova joi, o afirmaţie dezminţită imediat de Kiev. Ocuparea acestui oraş - învecinat cu Bahmut, căzut în mâinile ruşilor în mai 2023 - ar deschide calea armatei ruse spre fortăreţele Kramatorsk şi Sloviansk, unde se află importante baze logistice ale armatei ucrainene.

Conducerea Ucrainei nu este foarte bine informată despre evenimentele de pe front, din moment ce neagă capturarea orașului Ceasiv Iar Informația privind eliberarea orașului Ceasiv Iar este complet adevărată, forțele armate ruse l-au eliberat în urmă cu câteva zile, a transmis vineri Vladimir Putin. 

Armata rusă controla cel puţin parţial sau revendica 78% din regiunea Doneţk la sfârşitul lunii iulie, faţă de 62% cu un an înainte. Circa 31% din această regiune se afla deja sub controlul separatiştilor proruşi înaintea declanşării invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

În acelaşi timp, armata rusă a continuat să avanseze şi în alte regiuni ucrainene în luna iulie, cu un câştig net de aproximativ 170 km2, conform analizei AFP. În regiunea Harkov (nord-est), forţele Moscovei au preluat sub control aproape 120 km2, depăşind pentru prima oară din octombrie 2022 pragul de 5% din teritoriul controlat sau revendicat în această zonă. Regiunea Zaporojie (est) a fost de asemenea vizată, unde trupele ruse ar fi înregistrat un avans de 42 km2 în decurs de o lună.

Trupele ruse au afirmat totodată că au continuat să înainteze şi în regiunea Dnipropetrovsk (centru-est), unde au anunţat capturarea a două sate, cuantificând câştigurile teritoriale în acest sector la 22 km2 de la lansarea acestei ofensive în 8 iunie, potrivit analizei AFP care contabilizează teritoriile revendicate. Kievul neagă însă prezenţa trupelor ruse în această regiune. Singura regiune ucraineană de unde armata rusă s-a retras este Sumî (nord). Moscova a cedat circa 11 km2, după ce cucerise peste 130 km2 în luna iunie.

Per ansamblu, ultimele 12 luni au fost marcate de avansarea armatei ruse în Ucraina. Din august 2024 până în iulie 2025, ruşii au preluat sub control peste 5.900 km2, faţă de 1.360 km2 în cele 12 luni de dinainte. Cu toate acestea, câştigul Rusiei în ultimul an reprezintă mai puţin de 1% din teritoriul ucrainean de dinainte de război, incluzând Crimeea şi Donbasul. La sfârşitul lunii iulie, Rusia exercita un control total sau parţial asupra a 19% din teritoriul ucrainean, conform analizei AFP. 

Record de atacuri ruseşti cu drone în iulie, în Ucraina

Bombardamentele ruseşti s-au intensificat în ciuda ultimatumurilor transmise de preşedintele american Donald Trump omologului său de la Moscova, Vladimir Putin. Conform datelor furnizate de autorităţile ucrainene, Rusia a lansat luna aceasta împotriva Ucrainei 6.297 de drone cu rază lungă de acţiune; bilanţul, în creştere cu 16% faţă de iunie, urcă a treia lună consecutiv.

Tot în iulie, ruşii au tras spre Ucraina 198 de rachete, număr depăşit anul acesta doar luna trecută. Atacurile aeriene ruseşti au loc în fiecare noapte, obligând populaţia ucraineană să se refugieze în adăposturi sau la metrou, în timp ce sună sirenele de alarmă.

Joi dimineaţa, o nouă salvă rusească asupra Kievului a ucis 31 de oameni, arată cel mai recent bilanţ comunicat vineri de autorităţi; cinci dintre victime au fost copii, a precizat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. A fost una din cele mai grele nopţi în capitala Ucrainei, din februarie 2022 când ţara a fost invadată de Rusia. Escaladarea atacurilor cu drone şi rachete ruseşti împotriva oraşelor ucrainene a provocat în iunie cel mai mare număr de morţi şi răniţi în rândul civililor din ultimii trei ani, potrivit informaţiilor ONU.

În iunie, Trump i-a acordat lui Putin un termen de 50 de zile pentru a pune capăt războiului, în caz contrar SUA urmând să impună Rusiei noi sancţiuni. Liderul de la Casa Albă a devansat săptămâna aceasta expirarea ultimatumului la zece zile, până vinerea viitoare.

Până acum, Rusia şi Ucraina au participat la trei runde de tratative directe, fără a face progrese reale către un acord de pace. Kremlinul refuză să accepte ideea unui armistiţiu de lungă durată, considerând că o astfel de înţelegere ar ajuta armata ucraineană. Trump şi-a exprimat frustrarea faţă de această atitudine.

La rândul său, Ucraina le cere de câteva luni aliaţilor din Europa sisteme de apărare antiaeriană şi speră în special să poată achiziţiona cu bani europeni baterii moderne Patriot din SUA. Aceste arme costisitoare pot intercepta rachetele ruseşti, dar nu fac faţă valurilor de sute de drone, împotriva cărora ucrainenii desfăşoară grupuri mobile de soldaţi.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰