Live Text Trump anunţă un armistiţiu de 10 zile între Israel şi Liban

Iranul avertizează că va rămâne în Ormuz până când "drepturile îi vor fi garantate"

Consilierul militar al lui Mojtaba Khamenei, a dat, joi, un avertisment ferm. Oficialul declarat că Iranul nu se va retrage din strâmtoare până când „drepturile” Teheranului nu vor fi pe deplin garantate.

Consilierul militar al Liderului Suprem al Iranului, Mohsen Rezaei, a adresat, joi, un avertisment ferm pentru SUA, în urma blocadei navale impuse asupra porturilor iraniene, afirmând că Republica Islamică nu se va retrage din Strâmtoarea Ormuz până când „drepturile sale nu vor fi pe deplin garantate”, a relatat Press TV, canalul de știri al statului iranian.

Potrivit televiziunii de stat din Iran, consilierul militar al lui Khamenei, fost comandant al Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), declarat că Iranul consideră că această cale navigabilă strategică este un punct de pârghie critic și va continua să-și afirme controlul asupra acesteia ca răspuns la ceea ce Teheranul numește „restricții ilegale” asupra activității sale economice și maritime.

„Iranul nu va părăsi Strâmtoarea Ormuz până când drepturile sale nu vor fi pe deplin asigurate. Pe baza negocierilor anterioare, acordurile trebuie redactate cu mai multă atenție, punând un accent mai puternic pe aspectele economice. Spre deosebire de SUA, care se tem de un război prelungit, Iranul este pe deplin pregătit și are experiență în războaie de lungă durată. De ce navele și forțele americane evită să traverseze Strâmtoarea Ormuz dacă marina iraniană ar fi fost distrusă? Spre deosebire de discuțiile anterioare, în care cealaltă parte stabilea condițiile, acum Iranul stabilește condițiile prealabile”, a declarat Rezaei, citat de Press TV.

Declarațiile vin la aproape o zi după ce Reuters relata că Iranul analizează o propunere de a permite trecerea liberă a navelor prim partea omaneză a Strâmtorii Ormuz, în cazul în care SUA și Iran vor ajunge la un eventual acord. Propunerea, care a fost dezvăluită presei de o sursă apropiată a discuțiilor cu SUA, ar fi parte dintr-un posibil acord menit să reducă tensiunile.

Iranul ar fi propus ca navele să iasă prin partea omaneză a Strâmtorii Ormuz fără a fi atacate

Iranul ar putea permite navelor să circule liber prin partea controlată de Oman din Strâmtoarea Ormuz, dacă ajunge la un acord cu SUA, relatează Reuters, citând o sursă aflată la curent cu negocierile.

Sute de petroliere și alte nave, precum și 20.000 de marinari, au rămas blocați în Golf de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Iranul ar putea permite navelor să folosească cealaltă parte a strâmtorii, în apele Omanului, fără restricții din partea Teheranului.

Nu este clar însă dacă Iranul ar fi dispus să elimine eventualele mine plasate în acea zonă sau dacă toate navele, inclusiv cele asociate Israelului, ar avea acces liber.

Propunerea depinde de disponibilitatea Washingtonului de a accepta solicitările Teheranului, o condiție esențială pentru un eventual progres în negocierile privind Strâmtoarea Ormuz.

O sursă occidentală din domeniul securității a confirmat că ideea de a permite tranzitul liber prin apele Omanului este în discuție, însă nu este clar dacă Washingtonul a răspuns până acum.

Amintim că Strâmtoarea Ormuz este o fâșie de apă de doar 34 km lățime între Iran și Oman și face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian. Reprezintă o rută esențială pentru transportul energiei din Orientul Mijlociu, dar și al îngrășămintelor.

Propunerea ar fi primul semnal clar că Teheranul renunță la ideile mai agresive lansate în ultimele săptămâni, precum taxarea navelor pentru tranzit sau impunerea suveranității asupra strâmtorii, măsuri considerate fără precedent și contrare convențiilor maritime internaționale.

Statele membre ale Organizației Maritime Internaționale a ONU, reunite la Londra, au respins ideea introducerii unor taxe de tranzit de către Iran, avertizând că aceasta ar „crea un precedent periculos”.

De asemenea, propunerea ar marca primul pas spre revenirea la statu quo-ul existent de decenii în ceea ce privește navigația prin strâmtoare, în ciuda unor incidente periodice în care Iranul a reținut nave aflate în tranzit.

Actualul sistem de navigație, bazat pe separarea traficului în două sensuri, a fost stabilit în 1968 de agenția ONU pentru transport maritim, cu acordul țărilor din regiune, împărțind culoarele de navigație între apele iraniene și cele omaneze.

Preţul petrolului Brent joi, 16 aprilie 2026: 95 de dolari barilul

Contractele futures pentru petrol au început ziua în creștere. Ţiţeiul Brent a depășit joi pragul de 95 de dolari pe baril, iar petrolul american WTI se tranzacționa la peste 92 de dolari pe baril.

SUA și Iranul au purtat discuții indirecte pentru prelungirea armistițiului, iar o nouă rundă de negocieri directe ar urma să aibă loc în zilele următoare în Pakistan. Teheranul a prezentat o propunere pentru navigarea liberă prin partea Omanului în Strâmtoarea Ormuz. Totodată, Israelul și Libanul ar fi aproape de încheierea unui acord de încetare a focului.

Între timp, Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă, în condițiile în care blocada navală americană asupra porturilor iraniene, începută luni, este încă în vigoare, menținând piețele în alertă în privința unor posibile noi perturbări în lanțul de aprovizionare.

Iranul a avertizat, de asemenea, că ar putea riposta la o eventuală prelungire a blocadei americane prin blocarea traficului maritim în Golful Persic, Marea Oman și Marea Roșie. Piețele își îndreaptă acum atenția către o posibilă a doua rundă de negocieri între SUA și Iran, care ar urma să se concentreze pe redeschiderea strâmtorii și pe activitățile de îmbogățire nucleară ale Iranului.

Scădere semnificativă a prețului gazelor naturale în Europa

Pentru Europa, criza energetică de gaz natural și electricitate pare că s-a stabilizat.

Contractele futures pentru gazele naturale europene s-au stabilizat joi în jurul valorii de 41 de euro/MWh, revenind la nivelul de dinaintea războiului împotriva Iranului, început pe 28 februarie, şi cu circa 44% sub vârful atins în timpul conflictului.

Prețurile gazelor în Europa au fost mai ridicate faţă de nivelul actual de două ori în ultimele 12 luni: pentru scurt timp în ianuarie 2026 și în iunie 2025.

Scăderea vine pe fondul speranțelor privind prelungirea armistițiului dintre SUA și Iran, dar și al unei cereri mai scăzute generate de vremea mai caldă și producția ridicată de energie regenerabilă.

Totuși, incertitudinile persistă din cauza blocadei din Strâmtoarea Ormuz, dar și a întârzierilor legate de uzina Ras Laffan din Qatar, cea mai mare instalație GNL din lume, care nu va fi complet operațională până în august, chiar dacă eforturile de repornire încep în mai, ceea ce menține presiunea asupra pieței energetice.

Netanyahu ordonă extinderea zonei de securitate în Liban

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a dat ordin armatei să extindă zona de securitate în sudul Libanului, pe fondul continuării luptelor cu miliţiile grupării şiite libaneze Hezbollah, susţinută de Iran, a anunţat biroul său miercuri seara.

Israelul poartă în acelaşi timp discuţii cu Libanul, dar reuniunea cabinetului de securitate israelian, întrunit miercuri pentru a analiza o posibilă încetare a focului în Liban, s-a încheiat fără nicio decizie, conform informaţiilor din media şi unei postări a unui jurnalist de la Axios pe platforma X. Reprezentanţi israelieni şi libanezi au avut marţi, la Washington, discuţii politice directe pentru prima dată după multe decenii.

Premierul Netanyahu a spus că discuţiile au drept scop asigurarea dezarmării miliţiilor Hezbollah şi realizarea unei păci durabile.

Liban "nu e la curent" cu vreun contact cu partea israeliană

Libanul "nu este la curent" cu vreun contact planificat pentru perioada imediat următoare cu Israelul, a afirmat o sursă oficială pentru AFP, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că liderii celor două ţări aflate în stare de război vor vorbi joi, informează AFP.

"Nu suntem la curent cu niciun contact planificat cu partea israeliană şi nu am fost informaţii prin canalele oficiale", a declarat această sursă libaneză pentru AFP.

"Încercăm să oferim puţin spaţiu de respiraţie între Israel şi Liban. A trecut mult timp de când cei doi lideri au vorbit, cam 34 de ani. Mâine se va întâmpla. Grozav!", a scris miercuri preşedintele american Donald Trump pe contul său de pe reţeaua Truth Social.

Trump anunță un moment istoric

Se conturează posibilitatea încheierii războiului din Orientul Mijlociu, în timp ce un mediator cheie din Pakistan se află la Teheran, iar administrația Donald Trump discută despre un posibil acord ce ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz, scrie Reuters.

În paralel, cabinetul Israelului a discutat miercuri o posibilă încetare a focului în Liban, după mai bine de șase săptămâni de conflict cu Hezbollah. Potrivit unor oficiali libanezi, un armistițiu ar putea fi anunțat în curând.

"Se încearcă crearea unui spațiu de manevră între Israel și Liban", a scris Donald Trump pe Truth Social. "A trecut mult timp de când cei doi lideri au vorbit ultima oară, adică 34 de ani. Întâlnirea va avea loc mâine (joi). Super!", a adăugat el în mesajul postat miercuri înainte de miezul nopții în Washington.

Discuțiile de pace au fost blocate anterior de situația din Liban și de programul nuclear iranian. Acum, oficiali americani și iranieni iau în calcul reluarea negocierilor în Pakistan în zilele următoare, după eșecul rundelor de duminică. Șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, se află la Teheran pentru a încerca deblocarea procesului diplomatic.

Iran și Pakistan discută la Teheran pentru reluarea negocierilor SUA-Iran

Oficiali iranieni și șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, vor purta discuții joi la Teheran, după ce negocierile desfășurate în Pakistan au eșuat, potrivit agenției de stat iraniene Tasnim News Agency, citată de CNN.

Iranul a comunicat cu SUA prin Pakistan, în încercarea de a pregăti o nouă rundă de negocieri între Teheran și Washington.

Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, s-a întâlnit miercuri cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Delegația condusă de Munir a transmis un mesaj din partea Washingtonului, potrivit armatei pakistaneze.

După discuții, Araghchi a spus că se bucură să îl primească în Iran și a reafirmat angajamentul Teheranului pentru „promovarea păcii și stabilității în regiune”.

Netanyahu: oiectivele Israelului şi SUA sunt identice în privinţa Iranului

Obiectivele Israelului şi Statelor Unite "sunt identice" în ceea ce priveşte Iranul, a declarat prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu într-un mesaj video publicat miercuri seara de biroul său.

"Prietenii noştri americani ne informează în permanenţă despre contactele lor cu Iranul", a afirmat Netanyahu în acest videoclip.

"Obiectivele noastre şi cele ale Statelor Unite sunt identice", a adăugat el: "Vrem să vedem materialul îmbogăţit (stocul de uraniu înalt îmbogăţit) scos din Iran (...) abandonarea capacităţii de îmbogăţire în interiorul Iranului şi, desigur, vrem să vedem deschiderea strâmtorii" Ormuz. 

Trump ar considera binevenită încetarea ostilităților din Liban

Președintele american Donald Trump ar considera "binevenită încetarea ostilităților" în Liban, însă un astfel de acord nu face parte din negocierile cu Iranul, a declarat miercuri un înalt oficial american, la o zi după primele discuții directe între Israel și Liban.

În ceea ce privește un posibil armistițiu între Israel și Hezbollahul pro-iranian, oficialul a afirmat că "asta nu este ceva ce am solicitat și nici nu face parte din negocierile de pace cu Iranul".

Dar, a adăugat el sub protecția anonimatului, "președintele ar considera binevenită încetarea ostilităților din Liban în cadrul unui acord de pace" între Israel și Liban.
 

Rusia oferă Chinei sprijin energetic pe fondul războiului cu Iranul

Rusia a declarat că este pregătită să ajute China în cazul unei eventuale penurii de energie, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu accentuează tensiunile geopolitice şi ameninţă aprovizionarea globală cu materii prime, relatează CNBC.

"Rusia poate, cu siguranţă, să acopere deficitul de resurse apărut în China şi în alte ţări interesate să colaboreze cu noi pe baze egale şi reciproc avantajoase", a declarat miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit agenţiei de presă Interfax.

Şeful diplomaţiei ruse a comentat şi capacitatea Rusiei şi Chinei de a face faţă impactului economic al operaţiunilor militare "agresive" ale Statelor Unite împotriva Iranului, care au dus la creşteri puternice ale preţurilor petrolului şi gazelor la nivel global.

"Mulţumită lui Dumnezeu, noi şi China avem toate capacităţile, cele deja utilizate, cele aflate în rezervă şi cele planificate, pentru a evita dependenţa de această aventură agresivă [situaţia din Orientul Mijlociu], care subminează economia şi energia globală", a spus Lavrov într-o conferinţă de presă la Beijing.

Un consilier al lui Mojtaba Khamenei ameninţă că va scufunda navele SUA

Consilierul militar al Liderului Suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a ameninţat miercuri că va scufunda navele americane dacă acestea vor încerca să joace rolul de "poliţie" în strâmtoarea Ormuz.

"Domnul Trump vrea să facă pe poliţistul în strâmtoarea Ormuz. Este oare aceasta treaba dumneavoastră? Este aceasta treaba unei armate puternice precum cea a Statelor Unite?", a declarat la televiziunea iraniană Mohsen Rezaei, un fost comandant-şef al Gardienilor Revoluţiei - armata ideologică a Republicii Islamice - numit consilier militar al liderului suprem luna trecută.

"Navele voastre vor fi scufundate de primele noastre rachete şi acest lucru reprezintă un pericol pentru militarii americani. Ei pot fi cu adevărat loviţi de rachetele noastre şi îi putem distruge", a ameninţat acest oficial, îmbrăcat în uniformă.

Considerat un susţinător al liniei dure chiar şi în rândul Gardienilor Revoluţiei, Mohsen Rezaei a declarat că ar fi "bine" dacă Statele Unite ar lansa o invazie terestră. "Am lua mii de ostatici, iar apoi am obţine un miliard de dolari pentru fiecare dintre ei", a spus el. "Nu sunt deloc în favoarea prelungirii armistiţiului", a mai declarat el, subliniind că aceasta este o opinie "personală".

Iranul anunţă arestarea a 4 agenţi cu legături cu Mosad

Gardienii Revoluţiei au arestat patru agenţi cu legături cu Mosad, serviciile secrete israeliene, a anunţat joi agenţia oficială iraniană Irna pe site-ul său în limba arabă.

Suspecţii sunt acuzaţi că au „furnizat agenţilor Mosad, prin internet, imagini şi localizarea unor obiective militare şi de securitate strategice” în timpul războiului declanşat la 28 februarie de Israel şi Statele Unite.

Cei patru suspecţi au fost arestaţi în provincia Gilan, situată la malul Mării Caspice, a precizat Irna, fără a indica data. Iranul anunţă în mod regulat arestări şi execuţii ale persoanelor acuzate de spionaj în favoarea inamicului.

Teheranul a încheiat la 8 aprilie un armistiţiu de două săptămâni cu Israelul şi Statele Unite, al cărui preşedinte, Donald Trump, a menţionat posibilitatea reluării negocierilor de pace în această săptămână în Pakistan, după eşecul unei prime runde în weekendul trecut.

Războiul cu Iranul începe să afecteze economia SUA

Războiul cu Iranul începe să se reflecte în economia Statelor Unite în moduri evidente, dar şi mai puţin vizibile, iar creşterea preţurilor la energie reprezintă principalul efect de până acum, transmite CNBC.

Deşi temerile privind o recesiune au crescut de la izbucnirea conflictului, în urmă cu mai bine de şase săptămâni, majoritatea economiştilor consideră că impactul asupra produsului intern brut va fi modest, reducând creşterea economică cu doar câteva zecimi de punct procentual.

Durata conflictului rămâne însă factorul decisiv. Dacă armistiţiul actual va fi menţinut, efectele inflaţioniste ar putea să se diminueze treptat. În schimb, reluarea luptelor ar crea o incertitudine mult mai mare şi ar putea pune în pericol creşterea economică fragilă din ultimele două trimestre.

”Va eroda o parte din creştere, dar economia va rezista. Problema mai mare este incertitudinea”, a declarat Mike Skordeles, şeful departamentului de analiză economică pentru SUA la Truist Advisory Services.

Senatul SUA respinge din nou rezoluţia care limiteze puterile de război ale lui Trump

Senatul SUA a respins miercuri cu o majoritate de 52 de voturi la 47 o rezoluţie a democraţilor privind puterile de război ale preşedintelui, ceea ce arată sprijinul continuu al partidului său pentru politica de război a preşedintelui republican Donald Trump, la mai mult de şase săptămâni după ce SUA şi Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului, relatează The Guardian.

Rezoluţia privind puterile de război ale preşedintelui era menită să limiteze campania militară a administraţiei Trump în Iran.

Senatorul republican Rand Paul a votat în favoarea măsurii, contrar poziţiei partidului său, în timp ce John Fetterman a fost singurul senator democrat care a votat împotriva rezoluţiei.

Aceasta este a patra încercare eşuată a camerei superioare, dar prima de când Congresul s-a întors din ultima sa pauză şi de când a început armistiţiul de două săptămâni cu Iranul.

Trump spune că deschide Ormuz pentru China

Donald Trump a scris, miercuri, pe Truth Social, că deschide definitiv Strâmtoarea Ormuz şi că o face pentru China şi pentru întreaga lume, iar omologul său Xi Jinping îi va da o îmbrăţişare călduroasă pentru aceasta, când va ajunge în vizită la Beijing. Într-un interviu anterior, şeful Casei Albe a declarat că a fost asigurat chiar de liderul chinez că ţara sa nu trimite arme Iranului. Cu toate acestea, miercuri nu s-a întâmplat nimic concret în ceea ce priveşte redeschiderea strâmtorii.

Într-un interviu difuzat miercuri de Fox Business Network, Donald Trump a declarat că i-a cerut preşedintelui chinez Xi Jinping într-o scrisoare să nu furnizeze arme Iranului, iar Xi i-a răspuns că China nu aprovizionează Teheranull.

În interviul înregistrat marţi, dar difuzat miercuri, Trump nu a precizat când au fost schimbate scrisorile. Săptămâna trecută, el ameninţase ţările cu o taxă vamală imediată de 50% dacă vor furniza arme Iranului.

"I-am scris o scrisoare în care i-am cerut să nu facă asta, iar el mi-a scris o scrisoare în care spunea că, în esenţă, nu face asta", a declarat Trump în cadrul emisiunii Mornings with Maria de la FBN.