Video Două Românii, două realități financiare: cum putem reduce decalajul economic și social
În prag de An Nou, Iancu Guda radiografiază o țară divizată între extreme salariale. De la diferențele uriașe între județe, până la riscul de excluziune socială, România rămâne cea mai polarizată economie din UE. Soluția? Investiții, locuri de muncă bine plătite și mai puțină dependență de redistribuirea veniturilor.
Doamnelor și domnilor, 5 minute, stați cu noi să vedem cum se face bilanțul financiar în familie, că toți suntem pe final de an, începe anul nou. Haideți să vedem cum ne facem calculele ca să avem o viață mai prosperă. În primul rând, ne interesează să ne crească veniturile mai repede decât inflația. Și ziceam în episodul precedent că, în medie, în România salariul a crescut mai repede decât inflația în ultimii 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Chiar de două ori, salariul plus 9% medie pe an, inflația 4%. Dar sunt perioade, cum a fost și 2025, în care inflația a fost mai accelerată.
Și vedem cum au bubuit la propriu partea de combustibil, energie electrică, plus 72%. Liberalizarea pieței de energie a dus la creșterea prețurilor după o schemă de plafonare, oricum, nesustenabilă. Am explicat în episodurile precedente, găsiți arhiva pe ObservatorNews.ro. Mai avem foarte multe creșteri importante.
La fructe, 23%, cafea, 19% sau aproape de 20–19%, CFR, igienă cosmetică, energie tehnică, îngrijire medicală, 14%, Horeca, 13%. Nu toată lumea este afectată la fel de aceste creșteri salariale.
Avem două Românii. Mă pun fix așa, la mijloc. România care are peste medie 4 400 de lei și România care are sub medie, de la 4 000 în jos.
Dacă ne uităm la extreme, mă ia durerea de cap. La extreme, dacă primul județ, deci capitala București, 6 400 de lei, aproape Hunedoara, Teleorman, 3 600 de lei. Foarte mari diferențele. Și asta ne face să fim divizați pe multe planuri, nu doar politic, social, economic, regional, sat, oraș.
Extremele. Raportul dintre cei mai bogați 20% dintre români, față de cei mai săraci 20% dintre români. Avuția este de 10 ori mai mare la extremele pozitive față de cele negative.
În Europa, în Uniunea Europeană, este de 5. Asta înseamnă că, pe medie, suntem de două ori mai polarizați decât media europeană. Și sigur că asta creează totul. De la înțelegerea contextului economic, percepție, resimțim diferit față de medie mai multe evoluții.
Salarii, prețuri, cheltuieli, venituri și economii. Inclusiv, cea mai mare provocare, din punctul meu de vedere, este că România are ponderea populației cu risc de sărăcie și excluziune socială cea mai ridicată din Uniunea Europeană, 35%. Dacă ne uităm la media europeană, aceasta este 21%. Deci, unul din trei români este la risc de excluziune socială, în timp ce unul din cinci europeni se află în acest context. Deloc întâmplător să știți că este tot ceea ce vedem și se întâmplă în societatea românească. Oamenii care sunt la limita supraviețuirii, din punct de vedere financiar și social, sunt mai vulnerabili, sunt mai ușor de impresionat cu promisiuni electorale de creștere de prosperitate prin redistribuire. "Luăm de la ăia bogați, dăm la ăia săraci", dar lucrurile nu sunt chiar atât de ușor de făcut, pentru că și cei bogați se pot redirecționa cu afacerile în altă țară și atunci este important să creștem nivelul de trai, creând locuri de muncă mai bine plătite.
Bunăstarea vine din muncă și banii sunt în buzunarul celui care îi muncește, nu din redistribuire.
Închidem emisiunea cu un lucru pozitiv totuși: dacă ne uităm pe ultimul grafic, ponderea populației la risc de sărăcie a scăzut totuși în ultimii 10 ani, de la 45% la 34%, este o scădere importantă, cu 10% în 10 ani facem progrese importante.
Esențial este să reducem extremele, creând bunăstare și locuri de muncă, urbanizând România și atrăgând investiții inclusiv în zonele apropiate de oraș sau în localitățile mai mari. Doar așa creștem prosperitatea prin investiții și valoarea adăugată.
Urmăriți în fiecare zi IQ Financiar, învățăm împreună cum să punem banii să lucreze pentru noi.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
