Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ la propunerile de modificare a Legilor Justiţiei

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ, joi, propunerile legislative de modificare a Legilor Justiţiei primite de la Camera Deputaţilor.

Votul a fost 11-7 în favoarea avizului negativ.

Plenul CSM a analizat joi propunerile legislative pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. 

"Nu suntem de acord cu propunerea care se referă la Inspecţia Judiciară şi la înfiinţarea unui Consiliu de Integritate, având indicii puternice că ar fi o instituţie neconstituţională. O altă prevedere contestată este cea privind numirile la vârful parchetelor, care ar fi absolut politizate. Mai sunt alte două propuneri de modificare care ar fi de natură să lezeze independenţa justiţiei", a spus Augustin Lazăr, la ieşirea de la CSM.

Avizul CSM este consultativ.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ şi proiectului privind legile justiţiei în forma propusă de Ministerul Justiţiei, care a ajuns apoi la Parlament.

Atât reprezentanţii procurorilor, cât şi ai judecătorilor, întruniţi în adunări generale, au cerut CSM emiterea unui aviz negativ şi ”respingerea în bloc” a proiectelor întrucât ”conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România”.

Forumul Judecătorilor din România a cerut CSM, printr-o scrisoare transmisă miercuri, să ţină cont de voinţa miilor de judecători şi procurori care i-au ales şi care s-au opus vehement schimbărilor susţinute de PSD-ALDE şi să avizeze "negativ în integralitate" cele trei proiecte de modificare a legilor Justiţiei.

"Independenţa justiţiei nu este obiect de negociere, ci o axiomă. Se respectă şi, atunci când este nevoie, se apăra. Dreptatea se asigură prin independenţa justiţiei şi prin legi drepte", se arată în scrisoarea Forumului Judecătorilor din România. 

 Asociaţia magistraţilor mai spune că în procedura iniţierii proiectelor de modificare a legilor justitiei nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional", iar procedura legislativă a fost "deturnată", proiectul ajungând la Parlament nefiind asumat de Guvern, "fapt inacceptabil într-un stat de drept". 

Şi Asociaţia Procurorilor din România a solicitat Consiliului Superior al Magistrafurii avizarea negativă a noului proiect de modificare a legilor justiţiei, arătând că aceste propuneri legislative "modifică substanţial arhitectura sistemului judiciar şi pot afecta independenţa justiţiei".

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a transmis că Adunarea Generală a procurorilor din cadrul DIICOT s-a pronunţat împotriva modificărilor propuse la legile justiţiei, invocând, între altele, absenţa unei expuneri de motive consistente şi incoerenţa procesului de dezbatere şi consultare profesională a magistraţilor cu privire la normele-cadru care le reglementează activitatea.

Şi Parchetul General arată, în punctul de vedere transmis CSM cu privire la proiectul de modificare a legilor justiţiei, că se impune o ”respingere în bloc” a acestora întrucât ”conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România”.

”Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii în concordanţă a legilor justiţiei cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale, însă trebuie menţionat că aceste iniţiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege, cu consecinţa unor schimbări radicale a arhitecturii  sistemului judiciar”, se arată în documentul transmis CSM.

Procurorii apreciază că se impune dezbaterea acestor iniţiative în procedură obişnuită şi nu în procedura de urgenţă, pentru a avea timpul necesar avizării de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unei analize  temeinice  a acestora şi după consultarea tuturor instituţiilor judiciare.

Parchetul General reaminteşte că, potrivit Constituţiei, pentru coduri sau alte legi de importanţă deosebită termenul în care trebuie să se pronunţe prima Cameră sesizată este de 60 de zile.

La rândul său, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, miercuri, că ”se impune o poziţie fermă, de respingere în bloc a proiectelor pentru completarea şi modificarea legilor justiţiei”, mai ales având în vedere că nu s-a făcut o consultare a magistraţilor şi că nu există ”o expunere de motive corespunzătoare şi studii de impact”.

Parlamentul vrea adoptarea acestor legi în procedură de urgenţă, în timp ce Comisia Europeană a cerut autorităţilor române să aştepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a întânit marţi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermas, el spunând că, dată fiind durata întrevederii, de o oră şi 15 minute, nu a fost timp pentru discuţii punctuale privind legile justiţiei, fiind abordate cele mai sensibile propuneri din proiect: statutul Inspecţiei Judiciare, răspunderea magistraţilor şi numirea procurorilor şefi de rang înalt.

În ceea cepriveşte statutul IJ, ministrul a reamintit că a evocat trei posibilităţi: "să rămână la CSM prin consolidarea garanţiilor de independenţă, să treacă la MJ prin consolidarea independenţei, să devină o autoritate independentă autonomă, cu statut distinct, care să nu fie nici la CSM nici la MJ, care să-şi îndeplinească rolul constituţional pe care îl are". Toader a precizat că în proiectul transmis de minister este propusă cea de a treia variantă.

Legat de răspunderea magistraţilor, Toader a spus că proiectul păstrează în responsabilitatea Ministerului Justiţiei garanţiile constituţionale potrivit cărora statul răspunde pentru eroririle judiciare comise de către magistraţi, dar răspunderea magistraţilor nu este înlăturară în ipoteza în care aceştia acţionează cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

El a menţionat că după ce victima eroriii judiciare este despăgubită, statul se poate întoarce împotriva magistratului care a comis-o, dacă se constată că este vorba despre rea credinţă şi neglijenţă, într-un termen de trei ani, în prezent fiind de un an.

Cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, Toader a spus că prima recomandare a CE a fost să fie găsită o procedură transparentă de numire, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneţia.

Un alt subiect discutat a fost legat de conţinutul posibil pe care urmează să-l aibă infracţiunea de abuz în serviciu şi de neglijenţă în serviciu, adică acel prag, care trebuie să fie rezonabil şi conform deciziei CCR şi directivei europene.

Proiectele de lege privind justiţia au fost depuse la Parlament şi asumate ca iniţiative legislative de către PSD-ALDE, fiind modificate faţă de forma în care au fost elaborate de Ministerul Justiţiei. Acestea menţin preşedintele în procedura de numire a procurorilor şefi, însă nu şi în cea de revocare şi stabilesc că şeful statului poate refuza doar o dată propunerile de numire, prevăd organizarea Inspecţiei Judiciare ca instituţie autonomă, precum şi înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, în cadrul Parchetului instanţei supreme.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că procedura de legiferare a fost viciată prin modul de promovare a legilor privind justiţia, iar modificările dorite duc la ”ciopârţirea” legilor.

Iohannis a spus că ministrul Justiţiei a mers în Parlament fără să aibă drept de iniţiativă legislativă şi le-a dat parlamentarilor aceste legi.

”Niciodată nu am avut până acum o astfel de procedură viciată de legiferare: pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate negative. Nu se lasă ministrul, se duce fără să aibă drept de iniţiativă legislativă în Parlament, le dă fizic, parlamentarii le iau ca şi cum le-ar fi creat acasă. Aşa nu se legiferează”, a afirmat preşedintele.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰