Video EXCLUSIV ONLINE. Ce a lăsat în urmă Rogobete după un an de mandat și 3700 de ordine de ministru

Alexandru Rogobete este demnitarul care a dat 3700 de ordine de ministru în zece luni. O sumă uriașă pentru un manager din sistemul public. Dar există o explicație. Chiar el spune - ca medic a profesat foarte puțin, pentru că a ales calea administrației. "Mi-a plăcut mai mult". Iar pe calea administrației, Rogobete a descoperit un lucru: "nu poți să faci medicină cu mâinile goale". Așa că - adaugă el - și-a propus să întocmească bugete semnificative pentru acțiunile prioritare din sistem, ca oamenii să aibă cu ce lucra. A reușit sau nu? Mandatul său îi stă oglindă.

Câte spitale se construiesc în România?

Și-a făcut bilanțul la final de mandat și a spus că lasă în șantier 22 de spitale noi. Un număr care, în ochii contestatarilor, a părut neverosimil. Cum le răspunde celor care nu cred?

ALEXANDRU ROGOBETE: Pe toţi cei care contestă aceste 22 de spitale noi, îi invit să meargă să le vadă.

Sloganul meu, în care cred foarte mult, a fost că încrederea ne face bine, pentru că eu am conștientizat că, indiferent ce am face, există o neîncredere că acel lucru se întâmplă. Totuși, vorbim de 22 de șantiere de spitale noi care sunt în momentul de față în implementare în România. Din cele 22, unul a fost deja dat în folosință, vorbim despre spitalul de la Bistrița, care este de fapt primul corp nou de clădire pentru un spital județean construit în perioada post-decembristă. Și să știți că am observat că, din acel moment sau de când s-a dat în folosință acel corp nou de spital, narativul că în România nu se construiesc spitale noi a dispărut. Sau, mă rog, este mult mai slab față de cum era înainte, pentru că nu mai poți contesta, se vede cu ochiul liber. Apoi discutăm de alte trei spitale noi care sunt finalizate, construcția este finalizată, dar, sigur, acum se instalează ultimele echipamente, se obțin avizele, finețuri de acest gen, mai mult administrative decât de construcție și aici vorbesc de centrul de politraumă de la Sibiu, centrul de politraumă de la Craiova, care toate sunt finalizate, discutăm despre Institutul de Bol Cardiovasculare și Transplant Cardiac de la Târgu Mureș, care are peste 92-93% și când spun procentul ăsta, mă refer cu, sau în acest procent intră și echipamentele. E o chestiune de câteva luni până când va fi dat în folosință. Putem aduce aminte despre Centrul de boli neurologice de la Cluj, care este la fel aproape finalizat, noul institut de boli respiratorii Marius Nasta din București, care este în aceeași situație că se lucrează în interior la ultimele detalii. Vorbim deja de mai mult de unul, spitale noi care sunt finalizate, cum să spun, dacă vrei să provoci o știre sau cineva de rea-credință, vorbind de rea-credință aici și de punerea într-un context politic...Nu e funcțional. Totuși este construit, discutăm de ultimele detalii pentru a putea fi dat în folosință. Spitalele de arși, cel de la Timișoara este cel mai avansat, acum instalează echipamentele medicale, se fac aceste teste și aici o să explic puțin de ce e important. Cel de la Târgu Mureș, care și el este 90%, cel de la Grigore Alexandrescu, care este într-adevăr în întârziere, dar se lucrează deja la etajul 4. Apoi vorbim de alte 9 unități sanitare, 9 spitale care au fost transferate din PNRR în programul operațional sănătate, adică... Tot fonduri europene nerambursabile, cele nouă șantiere sunt și ele în implementare și aici gradele de execuție sunt diferite. Vă dau un exemplu mai avansat, este vorba de Spitalul de boli infecțioase și pneumologie de la Oradea, care e undeva la 40%, sau Spitalul Gerota din București, care e la 20%. Sau, de exemplu, mai avansat, centrul de radioterapie de la Pitești care e 80 și ceva la sută sau noul corp de clădire pentru spitalul Alba Iulia care e aproape finalizat. Și mai sunt unele unde se lucrează, au început, adică nu există, din cele 22 de care vorbesc, la toate sunt începute lucrările. Cele din PNRR, evident că vor fi date în folosință în august, cele de arși estimez la fel, mai puțin cel de copii de la Grigore Alexandrescu, iar celelalte 9 care au fost mutate din PNRR în programul operațional sănătate, două, trei pot fi date în folosință la finalul acestui an, dar restul anul viitor discutăm, la care adăugăm Spitalul Regional de la Craiova, unde se lucrează la etajul 2 deja, deci e un șantier mamut acolo, în desfășurare, e un oraș întreg în șantierul respectiv, și cel de la Iași, unde au început lucrările la finalul lunii februarie.

Nu cred că a mai existat până acum, în ultimii 36 de ani, ca cineva să discute de 22 de șantiere de spitale noi care nu sunt pe hârtie, care nu sunt promisiuni, care nu sunt studii de fezabilitate, nu sunt șantiere și se văd cu ochiul liber și pe toți cei care contestă aceste 22 de spitale noi, îi invit să meargă să le vadă.

Da, în delegația recentă avută la Washington, la Banca Mondială, am pus pe masă acest proiect. El este acceptat de Banca Mondială, acceptat de Ministerul Finanțelor, adică acum se fac toate mecanismele administrative pentru semnarea unui nou proiect cu Banca Mondială pentru a construi încă un spital de arși grav pentru adulți în București, pentru că noi acum vom avea la Timișoara și la Târgu Mureș. Cumva vestul țării, centrul țării sunt acoperite, însă capitala rămâne descoperită din acest punct de vedere al unui centru de arși grav pentru adulți, pentru că cel de la Grigore Alexandrescu este pentru copii. Este absolut necesar și eu mai văd necesar și în partea de est sau nord-est încă un centru de arși grav cu mai puține, 4-5, dar îl văd necesar. Pentru că dacă nu acoperim geografic și acea zonă, toată zona de nord-est, de fapt, va fi transferată la București și la Târgu Mureș și vom supraaglomera aceste centre. Și atunci, evident că mai e nevoie unul. De exemplu, chiar la Galați îl văd. Geografic ar fi cel mai potrivit. Este și regiunea de așa natură, există acolo șantierul naval, adică, exact, de ce nu la Galați am putea construi încă un centru de arși și îl văd fezabil în acest nou proiect cu Banca Mondială. Avansate spre implementare, eu cred că se poate semna noul proiect anul acesta.

Să știți că am terminat cam tot ce am început, cu excepția două sau trei elemente care sunt pe circuit și pot fi terminate în acest interimat. Mă rog, domnul ministru Czeke, pe care eu îl respect foarte mult, avem o relație foarte bună, comunicăm foarte bine profesional. Este un profesionist, este un om de cuvânt, adică... De data aceasta, cum să spun, anumite lucruri începute pot fi duse la bun sfârșit pentru că el nu are principiul că trebuie schimbat tot ce a început predecesorul, ceea ce e un lucru bun. S-au întâmplat trei așezări importante în sistemul de sănătate, unele așteptate de ani de zile. Și nu o spun eu, o spun oamenii din sistem. Și vă dau un exemplu. Ordinul care modifică programul de lucru în spitale. Acest ordin, această reformă, dacă doriți să-i spunem, vine să corecteze și să adapteze modul în care funcționează spitalele la anul 2026. Pentru că acest ordin nu a mai fost modificat din anul 2006. De 20 de ani, practic, spitalele funcționează, deși tehnologia a avansat, industria farmaceutică a avansat, avem acum echipamente moderne, digitalizare, multe lucruri s-au întâmplat în acești 20 de ani în sistemul de sănătate, însă modul de funcționare, modul de organizare a rămas neschimbat și am considerat că este necesar să-l adaptăm și este necesar de adaptat o dată la 3-4-5 ani, pentru că ciclic se schimbă niște lucruri, lucrurile avansează, ori noi trebuie să mișcăm și legislația în acea direcție și vă dau câteva exemple pe corecte. care eu le consider importante. În primul rând, am crescut numărul de instrumente administrative pentru managerul spitalului. Practic, modificarea asta de ordin creează un cadru legal cu limite și în interiorul acestui cadru legal, managerul își poate organiza activitatea în funcție de specificul spitalui, în funcțiune de adresabilitate, în funcţie de disponibilul de resursă umană. Vedeți dumneavoastră, noi de foarte multe ori am obligat spitalele să facă ceva ce ele nu puteau. Din diverse motive, din diverse cauze și asta a dus de multe ori la plimbatul inutil al pacienților între spitale cu un sfârșit tragic. De câteva ori cazuri dramatice de altfel. Am permis așa, sau noul cadru permite spitalului să-și organizeze blocul operator, de exemplu, în două ture, una dimineața, una după masă. De ce este important? Nu se poate aplica la toate spitalele și nici nu e nevoie. Dar există multe spitale județene de urgență, clinice, institute, chiar și municipale, care au resursă umană necesară, au și pacienți suficienți, astfel încât o tură de chirurgi, de exemplu, operează dimineață, altă tură după-masă. Ce se întâmplă sau care va fi beneficiul pentru oameni? Timpul de așteptare se reduce, pe de o parte și pe de altă parte, infrastructura blocului operator, sala de operație, este folosită la capacitate maximă. Gândiți-vă că noi închideam sala de operație cu echipamente de sute de mii de euro la ora două și o mai deschideam dimineața la ora opt. Este un beneficiu real pentru pacienți și pentru sistem.

 

Sunt sau nu sunt plătite gărzile medicilor?

O altă controversă a fost cea privitoare la plata gărzilor. Ce schimbări se fac, de fapt? Cum se vor face plățile? Sunt întrebările Mariei Rohnean, la care a răspuns fostul ministru.

ALEXANDRU ROGOBETE: Posibilitatea de flexibilizare a gărzilor era absolut necesară. Noul cadru va permite spitalelor să funcționeze ca până acum, unde se dorește, pe specialitățile unde se poate acest lucru, să își împartă gărzile în gărzi de 12 ore, sau să facă mixtură între ele. Pe anumite specialități gărzi de 12 ore, pe altele gărzi ca până acum, fiecare în funcție de particularitatea spitalului. Apoi am inventat o gardă nouă și am împărțit gărzile foarte clar în funcțiunea de responsabilitatea din gardă. Pentru că trebuie să fim realiști și să dăm Cezarului ce-i al Cezarul lui. Nu putem compara o gardă de ATI de la Spitalul Universitar din București cu o gardă de ATI unde pacienții sunt doar post-operatori și stau 24 de ore. Nu e corect. Pentru că... Munca, presiunea, activitatea, complexitatea cazurilor nu este aceeași. Și atunci am considerat că e important să avem, și am separat gărzile după cum urmează, gardă la domiciliu, că medicul stă acasă, este chemat dacă e nevoie, gardă de monitorizare, monitorizează și îngrijește doar pacienții internați, nu interacționează cu urgențele, gardă de urgență pentru spitalele de urgență și gardă intervențională, adică pentru acele proceduri de radiologie intervențională, pacienți cu AVC, trombectomii, de exemplu infarct și lista poate continua. Cred că această regândire logică adaptată a anului 2026 își va vedea efectele foarte rapid în sistem.

Aici este înțeles greșit de către cei care au comunicat în spațiul public. Am văzut criticile, este fals și vreau să clarific. Garda de domiciliu sau garda la domiciliul va fi plătită 75% din valoarea gărzii de urgență. Dacă este chemat la intervenție pentru garda în care este chemat la intervenție va fi plătit 100% din tariful gărzii pe urgență. Standby-ul se plătește, pentru că el stă în standby. Nu poate pleca, nu poate face absolut nimic. Exact. Deci, garda la domiciliu va avea un tarif de 75% din tariful gărzii de urgență, iar dacă este chemată la intervenția, se plătește 100%. Nu este și vă spun de ce nu este. În primul rând trebuiau clasificate și regândite.

Acum, în urma reclasificării și regândirii, urmează retarifarea. Dar nu înseamnă că nu se poate face, inclusiv de aici din Parlament, sau în colaborare cu cineva fi sau este sau va fi la Ministerul Sănătății. Nu va fi complicat. Nu. Tot în ordinul pe care a apărut în Monitorul Oficial am introdus obligativitatea ca medicii rezidenti să fie plătiți. Este o noutate asta. Este ceea ce își dorea sistemul de ani de zile și este corect să se întâmple așa. Apropo de asta, e o măsură, nu știu dacă am mai explicat-o undeva, dar, în modificarea apărută, rezidenții vor fi obligați, sau unitatea sanitară va fi obligată să plătească garda medicilor rezidenți indiferent de an. Dacă își organizează activitatea astfel încât să producă bani prin serviciile pe care le produce, nu va fi nicio problemă.

Să știți că la finalul anului 2025, după măsurile cu ambulatoriu, dupå multe alte măsuri, cu o acțiune prioritară, cu tot ce am făcut pe acolo, n-am avut... câteva exemple care erau la limita deficitului. A rămas fără bani Floreasca. Bugetul s-a aprobat foarte târziu și filele bugetare au ajuns prea târziu la spital. Iar ei au lucrat de fapt pe un 1 pe 12 care a depășit nevoia reală. Se vor regla odată cu trimestrul II și nu va fi nicio problemă. Da, eu vin, deși am fost foarte puțin timp în medic, am 2 ani și jumătate medic rezident, după care am renunțat la medicină așa cum bine se cunoaște și am ales calea administrației pentru că mi-a plăcut mai mult, dar în acești 2 ani am înțeles un lucru foarte clar, nu poți să faci medicină cu mâinile goale. Nu se poate. Indiferent cât de bine ar arăta pereții, indiferent câte buni ar fi doctorii, cât de empatici, cât dacă nu ai medicamente de ultimă generație. Mi s-a întâmplat, da. Și atunci mi-am promis că dacă vreodată voi ajunge într-o funcție de decizie în administrația centrală sau medicală, mă voi asigura că bugetele pentru acțiuni prioritare vor fi semnificative și că oamenii vor avea cu ce lucra. Și să știți că am făcut asta. Anul acesta este... cel mai mare buget național al Programului Național de Acțiuni Prioritare de când a fost el inventat. Doar ATI-ul are 375 de milioane cu o creștere de la... 240 sau ceva.

 

Noi medicamente pe lista de compensate

ALEXANDRU ROGOBETE: Am introdus 93 de medicamente în lista de compensate. Este cea mai mare cifră din ultimii 10 ani într-un timp atât de scurt. Cu toate astea, statul român încă pierde bani pe procese. Va pierde mai puțin acum, pentru că aceste 93 de medicamente incluse, o mare parte din ele erau cele din procese, pe de-o parte, și pe de-altă parte România pierde multe procese pe indicațiile terapeutice pentru aceeași moleculă. Și vreau să explic aici. Un medicament este în lista de compensate, dar protocolul recomandă doar pentru o anumită patologie, deși el poate fi folosit și la alte patologii. Ce am făcut cu această modificare? Pe lângă că am introdus mai multe medicamente, am extins și protocoalele, astfel încât să acoperim o plajă cât mai mare. Nu e suficient. Faptul că am introdus 93 de medicamente, sigur s-a scurtat perioada de introducere, România a mai urcat câteva trepte în statistica europeană, e un lucru bun și evident pentru oameni e senzațional. Dar nu este suficient, pentru că noi funcționăm după o legislație. care evaluează medicamentul, prețul și timpul în care el se introduce în listă care a fost înființată în 2014 și de atunci nu a mai fost modificată. Împreună cu Banca Mondială am finalizat proiectul legislativ pentru o nouă metodologie de evaluare a medicamentelor și de introducere în listă. Este gata, ea urmează să fie pusă în dezbatere în luna mai-iunie, are un calendar făcut de noi, undeva la finalul anului ar trebui să fie aprobată și de anul viitor să intrăm pe noul mecanism. Este o modificare legislativă importantă. Ce pot să spun este că în urma noului pachet legislativ medicamentele vor intra mai ușor. Timpii de așteptare vor fi mai scurți și cred că asta e tot ce contează pentru oamenii care se uită la noi. Eu am introdus în septembrie anul trecut medicamente care așteptau din 2022. 

 

Care dintre reformele din Sănătate au rămas în aer?

Cătălin Predoiu spunea, în 2023, că lupta cu drogurile la categoria adulți este pierdută și că statul ar trebui să se concentreze pe salvarea noii generații. Flagelul drogurilor este tot mai vizibil în societate, iar eforturile trebuie înzecite pentru a lupta cu acest fenomen aflat într-o continuă ascensiune. Și atunci, în ce stadiu se află reforma de prevenție și tratare a adicțiilor?

ALEXANDRU ROGOBETE: N-aș spune neapărat că nu m-am ocupat, dar într-adevăr am început să mă ocup în a doua parte a mandatului, adică în primăvara acestui an. Proiectele cu fondurile elvețiene, noi avem un parteneriat cu Elveția, există acolo câteva zeci de milioane de euro importante pentru investiții care sunt direcționate 100% în această zonă. Sănătate mentală, centre de recuperare și așa mai departe, dependențe, proiecte pe care le-am semnat și care sigur că își vor vedea efectele în următorii un an, doi, odată cu implementarea lor pe scurt, se vor construi patru centre de sănătate mintală la nivel național, utilizând fondurile elvețiene și tot în acest mecanism se va realiza strategia națională de sănătate mintală, care este absolut necesară, adică un document programatic, un document oficial care să... prevadă o serie de obiective și de acțiuni care să fie implementate și urmărite astfel încât să poți veni cu o schimbare, pentru că altfel fiecare își dă cu părerea, dar dacă nu există un document guvernamental programatic care să programeze pas cu pas ce este de făcut în această direcție, lucrurile intră în hazard și nu se întâmplă de fapt nimic, decât acțiuni scurte, efect scurt, dar pe termen lung nici măcar nu poți monitoriza rezultatele. Și astea le-am început și le-am semnat și le-am demarat. Apoi, în Programul Operațional Sănătate există și acolo un buget dedicat pentru zona de sănătate mentală și diferite autorități locale și spitale au aplicat deja pentru investiții în această zonă. În parteneriat, și e foarte important, în parteneriat cu administrația prezidențială, am avut o primă masă rotundă la Cotroceni, unde au fost toți factorii implicați, dacă pot spune așa, în domeniu, la masă, s-a discutat începutul acestui masterplan, acestei strategii de abordare. Eu am preferat și m-am bucurat de deschiderea Administrației Prezidențiale a domnului președinte și a doamnei Mirabela Grădinaru, coordonează practic cumva această masă rotundă și le mulțumesc pe această cale pentru că au fost deschiși, au luat în brațe acest proiect și de ce am vrut să se întâmple acolo? Pentru că acolo știu sigur că va rămâne patru ani de zile în implementare și poate fi urmărit, indiferent pe unde sunt eu sau mă rog, alți colegi, acolo se poate întâmpla și cred că și nu vreau să mi-atrag antipatii, dar eu cred că pentru toate proiectele astea de țară, pentru că ăsta e un proiect de țară până la urmă, toate aceste proiecte de țară ar trebui să fie coordonate acolo, pentru că acolo este stabilitate politică. Sigur că da. Da, dar aceste centre de sănătate mentală de care vă spun cele patru, asta înseamnă de fapt, cu recuperare, postadicție, post-tratament și așa mai departe. Nu, eu vă spun de cele care se vor construi prin fondurile elvețiene. Strategia, da, asta ar urma. Nu cred că e un secret, dar am mai spus, eu am avut o vizită foarte bună în Spania, alături de doamna ministru de acolo, cu care am vizitat centele lor de sănătate mintală. Nu știu dacă știți, dar Spania a fost recunoscută de Comisia Europeană ca având cea mai bună strategie de sănătate mintală și lupta antidrog din Europa, cu cele mai bune rezultate palpabile. Ei au fost foarte drăguți, foarte diplomați și ne-au și arătat parteneriatul și ne-au dat strategia lor. Și acum se lucrează, de fapt, echipele... Da, exact. Și strategia asta va fi, de fapt, adaptată la legislația din România și apoi aprobată ca Strategia Națională de Sănătate Mentală. Are un accent foarte mare pe prevenție, pe comunicare și pe informare, dar corectă, adaptat în vârste, adaptat mediului, adaptat specificului. Nu e egală comunicarea pentru toți în zona de prevenții. Apoi are intervenție în zona de acut, dacă pot să spun așa, de consumator, dar ea se axează mult pe ambulatoriul de specialitate, cât mai puțin în spital, cât mai mult în ambulatoriul de specialitate. Cât mai mult în astfel de centre, de care vă spuneam că le vom construi prin fondurile elvețiene. Și accent foarte mare pe recuperare și pe monitorizare pentru a nu reveni în buclă. Sunt sigur că voi participa la următoarele întâlniri de la Palatul Cotroceni, care au ca temă această strategie și voi aduce aportul acolo. 

 

ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE

ALEXANDRU ROGOBETE: Nici nu mi-am propus să se întâmple anul acesta. Era... este imposibil. Mie nu-mi plac reformele astea făcute pe genunchi doar ca să ieșim la televizor să spunem că am mai făcut o lege. care nu funcționează apoi sau care face mai mult rău decât bine. N-aș fi făcut asta oricum niciodată. Asta este o reformă care se poate face etapizat în ani, 2, 3, 4 ani chiar, pentru că un sistem atât de mare și de înrădăcinat 36 de ani, nemodificat niciodată. El nu poate fi desfăcut și nu poate fi pus în practică așa peste noapte sau că vine oricine ar fi la Ministerul Sănătății, oricine, oriunde. Nu se poate. Asta e o lozincă politică dacă cineva oricum am întâmpina rezistență n-am renunțat drept dovadă că am continuat cu această idee și continui și acum și vă spun și acum la fel de ferm și de clar sistemul de plăți de asigurări din România are nevoie de o reformă să fim conștienți de asta ea trebuie începută etapizat sunt sigur că voi avea ocazia să fac asta, indiferent unde sunt, pentru că și de aici din Parlament se poate face, și de la Ministerul Sănătății se poate și cel mai bine s-ar face dacă cele două entități ar colabora pe acest subiect, pentru că ar fi mult mai ușor de făcut, dar nu e imposibil. Oricum ar fi fost, era nevoie de pachet legislativ în Parlament. Accesul la radioterapie a crescut semnificativ în ultimii trei ani de zile. Doar prin Banca Mondială au fost date în folosință în perioada 2023-2024 12 centre de radioterapie în sistemul public, care funcționează toate. În noul proiect cu Banca Mondială ar mai fi nevoie de șase și cu acestea șase din noul proiect plus cele 12 din Banca Mondială plus ce s-a mai făcut pe lângă din alte fonduri, am depășit cu un punct media Uniunii Europene ca număr de centre de radioterapie la 100.000 de locuitori. Pentru cele șase nu sunt greu de făcut. M-am ocupat de ele când eram secretar de stat și răspundeam de Banca Mondială. Termenul în jur de un an jumate, doi, din momentul în care se semnează contractul. Deci n-ar fi imposibil ca până la finalul anului 2028, de exemplu când se termină exercițiu financiar european, să mai dăm în folosință încă șase. 

 

Scad sau nu veniturile personalului medical?

ALEXANDRU ROGOBETE: Sunt draft-uri, sunt tot felul din scenarii, de simulări, nu este încă ceva final neapărat. Nici nu a discutat, nici nu fost a fost în transparență decizională măcar. Nu au existat consultări publice, nu. Adică ea va mai suferi modificării, evident. Dar, ce vă pot spune din datele pe care le am, nu complete, este că niciun venit nu o să scadă. Și vă spun de ce. Pentru că va crește baza. Adică anumite sporuri vor fi băgate în bază, crește baza. Vă dau un exemplu. Dacă baza ar avea - dau un exemplu nu are legătură cu realitatea - e doar un calcul matematic. Baza 1000 de lei, sporul 100%, venitul 1100. După modificare, baza devine 2000 de lei și sporul 40%. Deci, automat că se aplică venitul la final e mai mare. Planul este ca venitul să fie mai mare la final și așa ar fi corect, ar fi un dezastru să scadă salariile personalului medical, m-am opus cu mandatul pe masă atunci când s-a pus problema de tăiat 10%, era inacceptabil așa ceva, nu aș fi semnat niciodată o astfel de ordonanță, mi-aș fi dat demisia în secunda doi. Pentru că, vă spun de ce, nu pentru că sunt populist, că nu, personalul medical nu m-a susținut mult timp în acest mandat, dar din contră, venind cu tot felul de măsuri de reformă care îi scoteau din zona de confort, cea mai mare rezistență am avut-o din interiorul sistemului de sănătate. Deci nu mă așteptam la vreun suport, dar aș fi creat cel mai mare dezechilibru în sistemul de sănătate din ultimii 30 de ani. Și nu puteam face asta, eram complet iresponsabil să mă apuc să fac așa ceva. Nu am niciun regret. 

 

Ce-l așteaptă pe viitorul ministru al Sănătății?

Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a preluat interimatul la Sănătate, imediat după demisia lui Alexandru Rogobete. De altfel, Cseke a mai avut acest portofoliu, în cabinetele Cîțu și Boc. Rogobete este încrezător că succesorul său îi va continua reformele.

"De data aceasta anumite lucruri începute pot fi duse la bun sfârşit, pentru că el nu are principiul că trebuie schimbat tot ce a început predecesorul", a spus Rogobete.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰