Cercetarea salvează vieţi. 400 de participanţi şi 40 de Asociaţii la cea mai mare conferinţă din România
400 de participanţi şi 40 de Asociaţii de Pacienţi la cea mai mare conferinţă dedicată pacienţilor din România. Şi o concluzie clară şi de necontestat: cercetarea salvează vieţi.
Conferința IMPACT — Inovație Medicală pentru Acces și Colaborare în Tratament, cea mai mare conferință dedicată pacienților din România, a avut loc vineri, 24 aprilie. Peste 400 de participanți, reprezentând pacienți, aparținători, medici, specialiști și conducători de departamente din sistemul medical, s-au alăturat unui dialog deschis despre accesul la studiile clinice și terapiile inovatoare. Evenimentul a reunit 40 de asociații de pacienți și a fost moderat de Andreea Marin.
Unde se află România în peisajul cercetării clinice
Prezentarea Arensia Exploratory Medicine, susținută de Dr. Ileana Stoicescu și Mădălina Vasile, Director de Operațiuni, a oferit publicului date concrete despre poziția României în cercetarea clinică globală. La nivel mondial există 581.764 de studii clinice înregistrate, din care 290.188 se desfășoară în Europa. România înregistrează 3.591 de studii clinice, față de Franța cu 41.582, Regatul Unit cu 28.220 sau Belgia cu 14.883, o țară cu o populație considerabil mai mică.
Răzvan Prisada, Președintele ANMDM, a adus o veste pozitivă: la finalul anului 2024 și în prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a numărului de studii clinice din Uniunea Europeană, triplând numărul acestora față de nivelul anterior pandemiei. "România se află acum cu piciorul pe accelerație. Nu mai avem nicio scuză", a declarat Prisada.
Prezentarea Arensia a evidențiat totodată fazele cercetării clinice, de la laborator și faza pre-clinică, prin fazele IA, IB/IIA și IIB/III, până la lansarea pe piață, și a subliniat că pacienții intră în contact cu procesul de cercetare începând cu fazele IB/IIA, în clinici active în Europa, America de Nord și America de Sud.
Siguranţa şi etica, pilonii oricărui studiu
Prof. Dr. Anca Streinu-Cercel, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș", a demontat unul dintre cele mai frecvente mituri legate de terminologie: "Eu prefer să nu folosesc cuvântul studiu, pentru că poate crea o barieră. Îl numesc cercetare, protocol, acces la terapii. Studiul ar trebui să fie un cuvânt care să ne placă, nu să ne sperie".
Prof. Dr. Doina Drăgănescu, Președinta Comisiei Naționale de Bioetică a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, a explicat mecanismele prin care etica protejează pacientul: "Consimțământul informat nu este ceva ce doar bifezi. Poate dura câteva săptămâni de consultări între pacient, medic și familie. Ne asigurăm că pacientul beneficiază de cele mai bune condiții și că este monitorizat în permanență".
Răzvan Prisada a confirmat că sectorul studiilor clinice este cel mai reglementat domeniu din industria farmaceutică, iar legislația României este aliniată cu standardele europene și americane: "Siguranța este cea mai importantă. Dacă studiul nu este sigur, ne oprim".
Ce câştigă pacienţii
Dr. Ileana Stoicescu și Mădălina Vasile au detaliat trei categorii de beneficii pe care le aduce participarea la un studiu clinic: beneficii personale și medicale (acces la tratamente noi, monitorizare atentă și consultații suplimentare), beneficii financiare și logistice (medicație și investigații gratuite, rambursarea transportului, posibila compensare pentru timpul dedicat) și beneficii sociale și pentru viitor (contribuție la progresul medicinei și sprijin pentru viitorii pacienți).
Mesajul central al prezentării a sintetizat esența dezbaterii: "Pacientul din studiul clinic nu este doar participant la cercetare, ci un pacient care beneficiază de cea mai bună îngrijire medicală disponibilă".
Vocea pacienţilor
Panel-ul al doilea a adus pe scenă trei perechi pacient-medic, care au povestit experiențe reale din studiile clinice.
Doina Persecan, diagnosticată cu alopecie areată severă și pierderea totală a părului, a participat la un studiu clinic alături de medicul Ioana Vescan. Mesajul ei a fost direct: „Nu lăsați fricile să decidă pentru voi." Medicul Vescan a adăugat: „La fiecare vizită lunară, Doinei îi creșteau câteva fire de păr. Mi-a spus că este fericită pentru că simte din nou vântul prin păr când se plimbă pe stradă".
Diana Budacă, diagnosticată cu Sindromul Sjögren, a descris cum participarea la un studiu clinic i-a schimbat calitatea vieții: "Acum mă pot bucura alături de familia mea".
Medicul gastroenterolog Camelia Ghioncel de la Regina Maria a explicat logica protocolului personalizat: "Aplic teoria celor două gloanțe. Primul poate nimeri vânatul, adică tratamentul standard. Glonțul de argint, dacă prinde ținta, o va elimina cu certitudine. Aceasta este miza studiilor clinice".
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
