ANIMAŢIE. Un cutremur ca în Turcia ar schimba radical harta Bucureştiului. Blocuri de 10 etaje s-ar prăbuşi, iar mii de oameni ar muri

De fiecare dată când un seism puternic loveşte o zonă apropiată, ne aducem aminte că şi România este vulnerabilă. Mii de clădiri, multe dintre ele locuite, sunt neconsolidate de mai bine de 80 de ani. Cel mai rău stă Capitala, care are 20.000 de construcţii ridicate înainte de marele cutremur din '77. Specialiştii cer măsuri urgente pentru că, în cazul unui seism cu o magnitudine de 7,5, centrul Bucureştiului ar deveni o ruină. 

• "N-am văzut de când sunt așa ceva!" Potop cu grindină în Prahova. Mașini înghițite de ape și strat de gheață chiar și de 10 cm, la Vâlcănești

Imaginile din Turcia sunt identice cu cele surprinse după seismul din 1977. Atunci, un cutremur cu magnitudinea 7,4, cu durată de sub un minut, a distrus 200 de clădiri şi a provocat aproape 1.600 de victime. Dintre ele, 1.400 doar în Bucureşti. Cauzele stabilite în urma dezastrului de acum 50 de ani: proiectarea slabă a construcţiilor şi lipsa de consolidare a clădirilor cu risc. Specialiştii spun că aceleaşi probleme le avem şi acum.

Cutremurele din Turcia, avertisment pentru România

"Se construieşte din ce în ce mai mult fără grinzi. Le permite legea. În cazul unui colaps, în momentul în care nu ai grinzi sub un planşeu, nu lasă deloc spaţiu pentru supravieţuire", spune Matei Sumbasacu, structurist Re Rise. "Nu respectă proiectul tehnic, fac imobilul mai mare, mai pun un etaj peste. Afectează substanţial. Pot duce chiar la colapsarea clădirii", a explicat Mihai Cristian, consultant tehnic. 

După marele cutremur, normele în construcţii au devenit mai dure. Blocurile trebuie să fie construite pentru a rezista unor seisme cu magnitudinea de peste 7. Teoretic. "Imediat după Revoluţie a fost un fel de El Dorado. Fiecare a construit cum a vrut", adaugă Mihai Cristian, consultant tehnic.  

Cum ar fi afectată de cutremur România. Mii de clădiri, la un pas de colaps

O mişcare puternică în zona Vrancea va afecta cel mai mult sudul şi estul ţării. La nivel naţional sunt 500 de blocuri construite înainte de 1960. Alte 160 au fost ridicate în anii '40. Capitala are peste 20.000 de clădiri periculoase. 2.200 sunt aproape de colaps. "Avem un fond construit care a fost zdruncinat din cutremurul din '77 şi, din păcate, post-cutremur intervenţiile au fost mai mult de a ascunde efectele cutremurului din '77", spune Răzvan Munteanu, director AMCCRS.

"O clădire este proiectată în mod normal pentru o durată de viaţă de 50 de ani. Aşadar, un bloc de 40 de ani este aproape de finalul vieţii sale. Trebuie reparaţii capitale", a precizat Matei Sumbasacu, structurist Re Rise.

Centrul Capitalei, în pericol.​"Imediat cade"

"În cazul unui seism puternic, mai bine de 1.000 de clădiri, cele mai multe în centrul Capitalei, vor fi puse la pământ. Altele peste 23.000 vor fi grav avariate, iar 24 de kilometri de străzi vor fi blocate de dărâmături", spune Andreea Milea, reporter Observator. Blocurile înalte de 10 etaje de pe Calea Griviţei, şoseaua Ştefan cel Mare ori Bulevardul Colentina vor fi în pericol de prăbuşire. "În lipsa consolidărilor de ani de zile, clădirile din centrul Caitalei, cele vechi par că se sfărâmă şi cad deja bucăţi de tencuială din ele. Uitaţi, pur şi simplu se sfărâmă. La unele clădiri se rupe şi cărămida", arată Andreea Milea, reporter Observator. 

"Imediat cade, imediat. Vă daţi seama ce a fost la turci, ce o să fie la noi", spune un român. "Eu locuiesc aici, în acest imobil care este construit în 1926. Ne e teamă mai mult pentru că ştiu că această clădire nu are stabilitatea pe care trebuie să o aibă", mărturiseşte altcineva. 

104 clădiri consolidate în 23 de ani

În ultimii 23 de ani, în Capitală, au fost consolidate 104 clădiri cu risc. Anul trecut au fost deschise doar două şantiere neterminate până acum, iar anul acesta autorităţile promit încă şase. "Până acum a fost prea puţin făcut. De ce? Sunt mai multe... Fiecare administrator a decis anumite priorităţi", a declarat Răzvan Munteanu, director AMCCRS. "Incapacitatea administrativă. Este ceea ce ne lipseşte, temeinicia în a urmări transpunerea în practică", a precizat Toni Greblă, prefectul Capitalei. 

În strategia naţională de reducere a riscului seismic se estimează că este nevoie de 10 miliarde de euro pentru a face clădirile din România mai sigure la cutremur.