Oamenii Nimănui. Actorul din "Pistruiatul" povesteşte drama trăită de mama sa, bolnavă de Alzheimer, la azil. A luat-o acasă prea târziu

Demisiile şi demiterile care vin în val nu plătesc şi nu rezolvă chinurile din azilele groazei. Costel Băloiu, actorul care l-a interpretat pe celebrul personaj "Pistruiatul", a povestit experiența traumatizantă prin care a trecut cu mama sa, internată într-un cămin din Argeș. Şi astfel de cazuri sunt din păcate cu zecile sau sutele. Pentru că legea e permisivă, controalele se fac pe hârtie şi inspectorii închid ochii. Observator încearcă să caute soluţii pentru "Oamenii Nimănui" şi a vorbit cu experţi care propun măsuri concrete pentru reformarea sistemului. 

• Alertă la Budapesta după ce Dunărea s-a revărsat. Sâmbătă atinge punctul maxim, iar apoi pericolul se mută în România

Azilele groazei. "Noi toţi suntem vinovaţi, şi eu şi dumneavoastră şi cel de pe stradă", spune Alina Ion, director spital de recuperări. "Din păcate, acest popor are o istorie de maltratare a persoanelor care sunt în situaţii de vulnerabilitate", adaugă Eugen Hriscu, specialist psihiatru.

Azilele groazei. Drama trăită de mama lui Costel Băloiu, actorul din "Pistruiatul"

Actorul din "Pistruiatul", Costel Băloiu, şi-a dus mama, bolnavă de Alzheimer, la un azil din Călineşti, Argeş, unde i s-a spus că sunt specialişti pregătiţi să o îngrijească. A luat-o de acolo prea târziu.

"În permanenţă era un mare afiş: Angajăm personal, angajăm personal. Nu stăteau (n.r. angajaţii). N-am văzut medic niciodată. O asistentă a spus că vine aşa, din când în când. În rest, dacă au o problemă, amărâţii ăia de acolo... Nu are cine, ce să le facă. În momentul când am luat-o (n.r. pe mama sa), mi-a dat o cutie din plastic. Cred că acolo tratamentul era cel puţin pe patru luni de zile care nu i-a fost administrat. Când am ajuns cu ea la urgenţă, doctoriţa care a preluat-o şi a văzut-o în ce hal era a spus: Are cel puţin zece zile de când nu este alimentată", povesteşte Costel Băloiu, aparţinător. 

Femeia a fost doar unul dintre cei care, odată ajunşi în aceste azile, au devenit oamenii nimănui. "Când am ajuns să nu mai fim oameni? Ai văzut, indiferent care angajat, că te pune să faci un lucru sau altul, de ce nu pleci, de ce nu te duci tu singur sa sesizezi. Pentru nişte bani?", se întreabă Alina Ion, director spital de recuperări.

Oamenii Nimănui. Observator schimbă legea

Observator şi-a propus prin campania Oamenii Nimănui să caute soluţii şi să iniţieze demersuri pentru reformarea sistemului. Experţii consultaţi cred că autorităţile ar trebui să nu mai lase pe oricine să înfiinţeze azile, banii să fie alocaţi pentru servicii, nu pentru centre ca acum, iar controlele să vizeze rezidenţii şi nu actele. 

"Una dintre marile probleme este că toată lumea controlează în România hârtii. Şi autorizaţii, documente, fişe de post. Inspectorii nu discută cu beneficiarii. Nu îţi trebuie cine ştie ce pregătire ca să vezi un om că este rănit, maltratat, bătut şi aşa mai departe", crede Laila Onu, director Fundaţia "Pentru voi". "Ar trebui să faci dovada că ai avut proiecte şi ai expertiză în domeniul îngrijirilor de sănătate, practic ştii cu ce se mănâncă, ai mai făcut lucrul ăsta, ai specialişti şi aşa mai departe", a precizat Eugen Hriscu, specialist psihiatru.

Azilele de bătrâni, o afacere profitabilă

Majoritiatea azilelor groazei sunt private, semn că a devenit o afacere extrem de profitabilă. Datele arată că, anul trecut, afacerile celor 223 de firme care activau în domeniul serviciilor sociale au crescut cu 50 de milioane de lei faţă de 2021. Specialiştii cred că banii trebuie alocaţi altfel. 

"M-aş duce ţintit către aceste centre, cămine care nu au personal. Poate nu avem un normativ, e o propunere pe care o fac acum. Nu fac plata ca şi primărie până nu vii cu revisalul cu numărul de angajaţi şi să îi am periodic. Nu ai numărul de angajaţi, eu nu îţi dau banii respectivi", propune Alina Ion, director spital de recuperări.

"Aceşti bani nu ar trebui daţi per pacient, aceşti bani trebuie daţi per serviciu. Adică ce primeşte pacientul în schimbul acestor bani: grupuri de socializare, psihoterapie. Practic, primeşte un pachet de servicii", spune Eugen Hriscu, specialist psihiatru.

Ce soluţii există pentru "Oamenii Nimănui"

Mulţi dintre cei internaţi în azile au şi probleme psihice. Odată ajunşi acolo, aproape nimeni nu se mai asigură că îşi iau tratamentul. Soluţia ar fi închisă într-un sertar de la Ministerul Sănătăţii de ani buni, spun experţii.

"Un centru comunitar de sănătate mintală care să ştie mereu unde este pacientul, dacă îşi ia tratamentul, ce se întâmplă. Un alt mod în care ţii contactul cu pacientul e prin echipe mobile. Care e formată psihiatru psiholog, asistent social, asistent medical. Mă duc şi îi vizitez: cum arată casa lor, miroase, au gândaci, sunt vai de capul lor, dacă e grav îi iau în spital", mai spune Eugen Hriscu, specialist psihiatru.

Până la schimbări de lege, continuă controalele. Iar angajaţii Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie Socială din Ilfov care au girat pentru chinurile din azilele groazei au fost plasaţi în arest la domiciliu.