Vladimir Putin i-a cerut lui Boris Johnson un tratat prin care NATO exclude o extindere spre Est. Liderii din Vest se tem că e amenințare de război

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a transmis premierului britanic, Boris Johnson, că vrea un acord internațional scris prin care NATO să se angajeze că nu va continua extinderea spre est, prin aderarea Ucrainei la Alianță. Potrivit unui comunicat transmis de Kremlin, liderul rus a susținut că sunt necesare discuții pentru a lămuri intențiile viitoare ale NATO, potrivit The Guardian.

• Rezultate exit-poll alegeri prezidențiale 2024: Marcel Ciolacu - 25%, Elena Lasconi - 18.1%, Călin Georgescu - 16%, George Simion - 14.1%, Nicolae Ciucă - 13%, Mircea Geoană - 5.5%

Vladimir Putin și Boris Johnson au discutat, luni, la telefon, pentru prima dată în ultimele trei luni. Premierul britanic și-a exprimat îngrijorarea cu privire la desfășurarea forțelor ruse la granița cu Ucraina și l-a avertizat pe liderul de la Kremlin că „orice acțiune de destabilizare va fi o greșeală cu consecințe grave”. De asemenea, șeful Executivului britanic a cerut ca situația să fie rezolvată pe cale diplomatică, scrie The Guardian. 

Putin s-a plâns că autoritățile ucrainene exagerează în mod intenționat situația și folosesc armament greu și drone de atac, încălcând astfel mai multe prevederi ale Acordului de la Minsk. De asemenea, liderul de la Kremlin susține că populația rusă din Ucraina este ținta discriminărilor. 

Președintele Rusiei i-a cerut lui Boris Johnson un acord international care ar exclude orice tentativă a NATO de a se extinde în est. 

Rusia ameninţă cu un răspuns militar dacă nu primeşte garanţii de securitate de la NATO

Totodată, viceministrul pentru afaceri externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a ameninţat luni cu un răspuns militar din partea Moscovei dacă SUA şi NATO nu reacţionează la solicitarea rusă de a primi garanţii de securitate pentru a evita ca Alianţa Nord-Atlantică să continue să se extindă spre est şi să se apropie mai mult de frontierele sale, scrie Agerpres.

"Lipsa de progres în soluţionarea politico-diplomatică a acestei probleme va face ca răspunsul nostru să fie militar şi tehnico-militar", a declarat Riabkov, într-un interviu publicat luni de agenţia de presă oficială rusă RIA Novosti.

Numărul doi din MAE rus a transmis anterior preocuparea Kremlinului cu privire la posibila amplasare în Europa de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. Riabkov a avertizat că desfăşurarea unor astfel de rachete, interzisă prin Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune (INF), denunţat de SUA şi de Rusia în 2019, va duce la confruntare.

"În prezent nu ne bazăm pe ele (pe rachete cu rază de acţiune scurtă şi medie), în ţara noastră este în vigoare un moratoriu unilateral şi le cerem SUA şi NATO să se alăture acestui moratoriu", a insistat înalta oficialitate rusă, care a adăugat că SUA şi NATO nu reacţionează la propunerile ruse.

Membrii Alianţei Nord-Atlantice "acţionează după bunul plac, după cum le convine, nu vor să ţină cont de interesele noastre de securitate", a adăugat Riabkov.

În noiembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut MAE de la Moscova "să obţină pentru Rusia garanţii importante de securitate pe termen lung". Liderul de la Kremlin a explicat că aceste garanţii caută să evite "producerea unui conflict". Potrivit preşedintelui rus, una dintre "liniile roşii" pe care Occidentul nu trebuie să le treacă este extinderea NATO către est, îndeosebi către Ucraina.

Liderii din Vest se tem că e amenințare serioasă de război

În privat, liderii din Vest sunt confuzi cu privire la intențiile lui Vladimir Putin, dar se tem că retorica și cererile din ce în ce mai mari venite din partea Rusiei creează condițiile pentru o amenințare serioasă de război – mai degrabă decât să testeze cât de decis este Occidentul la modul de acțiune în privința sa. O ipoteză este că decizia lui Putin de a testa fermitatea și unitatea Occidentului vine în urma plecării Angelei Merkel din funcția de cancelar german.

Kremlinul dezminte orice plan de invazie

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat, marți, trei ore în cadrul unui summit virtual, pe fondul tensiunilor de la granița cu Ucraina. Unul la Washington, celălalt în Soci, cei doi lideri au convenit să continue discuţiile la nivel diplomatic, însă nu au lipsit și amenințările.

În cadrul summitului online, președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a cerut omologului american, Joe Biden, garanții că NATO nu-și va extinde influența în Est, prin aderarea Ucrainei, scrie Russia Today. La râdul său, Joe Biden l-a avertizat pe liderul de la Kremlin că Rusia se va confrunta cu "sancţiuni severe, în special economice" în cazul unei escaladări militare în Ucraina, atrăgând atenția că aceste noi măsuri ar avea un impact mai grav decât cele emise în 2014, scrie CNN. „Suntem pregătiți să facem acum ce nu am făcut în 2014”, i-a transmis liderul de la Casa Albă omologului său rus, potrivit consilierului american pentru securitate, Jake Sullivan.

Kremlinul a respins aceste acuzații în repetate rânduri, iar președintele Vladimir Putin a descris sugestia că Rusia ar invada Ucraina drept „provocatoare”: "Rusia urmărește o politică externă pașnică. Dar are dreptul să se apere", a declarat liderul de la Kremlin.

Consultări cu liderii B9, după summitul Biden - Putin

Preşedintele SUA, Joe Biden, a avut o discuţie telefonică, joi, cu preşedintele Iohannis şi alţi opt lideri ai statelor din flancul estic al NATO despre tensiunile militare de la graniţa Ucrainei. Biden le-a prezentat rezultatul discuţiei pe care a avut-o cu preşedintele Putin. Preşedintele Iohannis a cerut creşterea prezenţei militare a NATO în România şi în zona mării negre.

În timpul convorbirii, Klaus Iohannis a cerut asigurări că NATO şi SUA, în special, vor sprijini militar statele din flancul estic al NATO. "Președintele României a menționat că este nevoie să ne asigurăm că NATO este pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei. Totodată, președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru creșterea prezenței militare a NATO și, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România și în zona Mării Negre".