Scenariul de coșmar pentru armata ucraineană în cazul unei invazii rusești. Expert: O parte din armată ar putea fi decimată în mai puțin de o oră

La aniversarea a 30 de ani de la înființarea Armatei Ucrainei, pe 6 decembrie 2021, președintele Volodimir Zelenski, cu o cască militară și îmbrăcat într-o haină de protecție, a vizitat tranșeele din estul țării, anunțând că țara sa va primi tancuri noi, vehicule blindate și nave pentru unitățile militare din prima linie, angajate în lupta împotriva separatiștilor susținuți de Moscova și a forțelor ruse. 

Cu peste 100.000 de soldați ruși desfășurați la granițele de est, nord și sud ale Ucrainei, până și oficialii ucraineni responsabili de apărarea țării recunosc că, fără un aflux semnificativ de resurse, forțele lor nu au prea multe șanse în fața unui atac al rușilor.

Scenariu de coșmar pentru armata ucraineană

Directorul serviciului de informații al armatei ucrainene, generalul Kirilo Budanov a explicat care ar fi scenariul de coșmar pentru soldații ucraineni: o invazie rusească care va începe cu atacuri aeriene și cu rachete care ar ținti, inițial, depozitele de muniție și trupele din tranșee.

Trupelele ucrainene ar deveni incapacitate într-un timp foarte scurt, explică Budanov, iar conducerea or și-ar pierde capacitatea de conducere și de a aproviziona frontul. Apoi, responsabilitatea respingerii atacului rusesc ar cădea asupra comandanților din linia întâi, mai adaugă oficialul, citat de New York Times. "Vor rezista atâta timp cât vor avea gloanțe. Vor folosi tot ce au la îndemână, dar credeți-mă că, fără rezerve, nu există vreo armată în lume care să poată rezista".

Masarea trupelor ruse și a armamentului greu de la graniță i-a forțat pe oficialii ucraineni să se confrunte cu niște adevăruri dure, în ultimele săptămâni. Comunitatea serviciilor de informații americane a evaluat că Rusia a conceput planuri pentru o ofensivă care implică 175.000 de soldați.

Ucraina are, în total, puțin mai mulți soldați și ofițeri înrolați în întreaga sa armată, potrivit Ministerului Apărării. Țara are la dispoziție aproximativ 200 de avioane în forțele sale aeriene, inclusiv vehicule de transport, mai puține decât numărul de avioane de luptă pe care Rusia le-a desfășurat deja la graniță.

Forțele Rusiei includ submarine și fregate pregătite pentru luptă în Marea Neagră înarmate cu rachete de croazieră și unități terestre echipate cu rachete balistice Iskander-M, în timp ce Ucraina nu are sisteme adecvate de apărare antirachetă. Rachetele rusești ar putea distruge o parte semnificativă a armatei ucrainene în mai puțin de o oră, a declarat Robert Lee, veteran al pușcașilor marini americani și expert militar rus.

„Dacă Rusia dorește cu adevărat să-și desfășoare capacitățile convenționale, ar putea provoca daune masive într-o perioadă foarte scurtă de timp”, a declarat Lee. „Ei ar putea devasta armata ucraineană din est foarte repede, în primele 30-40 de minute.”

Kremlinul dezminte orice plan de invazie

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat, marți, trei ore în cadrul unui summit virtual, pe fondul tensiunilor de la granița cu Ucraina. Unul la Washington, celălalt în Soci, cei doi lideri au convenit să continue discuţiile la nivel diplomatic, însă nu au lipsit și amenințările.

În cadrul summitului online, președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a cerut omologului american, Joe Biden, garanții că NATO nu-și va extinde influența în Est, prin aderarea Ucrainei, scrie Russia Today. La râdul său, Joe Biden l-a avertizat pe liderul de la Kremlin că Rusia se va confrunta cu "sancţiuni severe, în special economice" în cazul unei escaladări militare în Ucraina, atrăgând atenția că aceste noi măsuri ar avea un impact mai grav decât cele emise în 2014, scrie CNN. „Suntem pregătiți să facem acum ce nu am făcut în 2014”, i-a transmis liderul de la Casa Albă omologului său rus, potrivit consilierului american pentru securitate, Jake Sullivan.

Kremlinul a respins aceste acuzații în repetate rânduri, iar președintele Vladimir Putin a descris sugestia că Rusia ar invada Ucraina drept „provocatoare”: "Rusia urmărește o politică externă pașnică. Dar are dreptul să se apere", a declarat liderul de la Kremlin.

Consultări cu liderii B9, după summitul Biden - Putin

Preşedintele SUA, Joe Biden, a avut o discuţie telefonică joi cu preşedintele Iohannis şi alţi opt lideri ai statelor din flancul estic al NATO despre tensiunile militare de la graniţa Ucrainei. Biden le-a prezentat rezultatul discuţiei pe care a avut-o cu preşedintele Putin. Preşedintele Iohannis a cerut creşterea prezenţei militare a NATO în România şi în zona mării negre.

În timpul convorbirii, Klaus Iohannis a cerut asigurări că NATO şi SUA, în special, vor sprijini militar statele din flancul estic al NATO. "Președintele României a menționat că este nevoie să ne asigurăm că NATO este pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei. Totodată, președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru creșterea prezenței militare a NATO și, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România și în zona Mării Negre".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰