Nelu Tătaru: Cheia în pandemie a fost testarea ţintită şi ancheta epidemiologică corectă
La un an de la declararea pandemiei de coronavirus şi după ce a petrecut nouă luni în fotoliul de ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru a oferit, în exclusivitate pentru Observator, răspunsuri la întrebări care au măcinat opinia publică atunci şi acum.
De Cornel Preda la 17.03.2021, 18:45
Deciziile lor v-au schimbat vieţile, aşa că la un an de pandemie v-am invitat să le adresaţi întrebări, prin intermediul Fii Observator. Un telespectator a vrut să ştie dacă fostul ministru al Sănătăţii consideră că mai multe teste ne-ar fi adus un număr redus de infectări şi cheltuieli mai puţine pe testare decât pe tratare.
Nelu Tătaru susţine că în această pandemie cheia o reprezenta testarea ţintită, nu în masă, iar un factor important l-au reprezentat şi anchetele epidemiologice. Iar acolo unde acestea nu au fost făcute corect sau deloc, lipsa lor s-a văzut.
"Da, e o întrebare care a fost în toată pandemia. Testările au fost ţintite. La început, dacă bine vă aduceţi aminte, existau anumite îndemnuri - Testaţi, testaţi, dar ţintit. Unii luau doar prima parte - Testaţi, testaţi. Nu, cheia acestei pandemii a fost o testare ţintită, dar, în acelaşi timp, o anchetă epidemiologică corectă. Un test poate nu este o metodă de prevenţie, un test poate induce în eroare. Ştiam foarte bine că, în primele 3 zile, un test negativ nu excludea ca pacientul să fie infectat. Da? Dând siguranţa acelui test negativ îl trimiteai în populaţie. Un studiu făcut la începutul acestei pandemii în Marea Britanie a arătat că un pacient care a mers liber, în total, în 14 zile, a infectat 423 de oameni. Noi aveam şi în acel moment 1 la 2 sau 1 la 3 ca şi rată de infecţie.
În acelaşi timp, întorceam foarte mult anchetele pentru a realiza acele izolări şi carantinări ca boala să se producă strict într-un mediu închis. Aceste anchete epidemiologice se bazează foarte mult pe declaraţiile celui aflat, efectiv, în anchetă. În măsura în care declaraţiile erau complete şi corecte, pteam limita şi un focar. În măsura în care acele declaraţii omiteau, vrut sau nevrând anumite persoane, atunci scăpam în populaţie aceste persoane care erau infectate. Nu vreau să mă repet la acea perioadă de 3 săptămâni, din 3 până în 23 iulie, când n-am avut legislaţie şi când aproape 5.000 de oameni infectaţi ori n-au vrut să se interneze, ori s-au externat şi n-am avut nici dreptul legal să îi putem carantina sau izola şi atunci, după 23 iulie, am putut să-i detectăm, când deja trecuse şi făcuse acele efecte prin cei care erau infectaţi de ei.
Nu, testarea s-a făcut conform unor algoritmi, conform unor anchete în condiţiile în care noi le-am adaptat şi le-am extins pe parcursul acestei pandemii. La fel, consider că această testare nu este o metodă de prevenţie. Uneori, putea fi o metodă care ne ducea în eroare. Rămân la aceeaşi părere, că o anchetă îi identifica pe cei care trebuiau testaţi. Orice simptomatologie repiratorie care se manifesta era testată. Mă întorc la acel fapt. În primele 3 zile, un test poate fi negativ chiar dacă eşti infectat", a declarat Nelu Tătaru.
Pe 16 martie 2020 România intra în carantină. La un an de acel moment şi după aproape 9 luni în funcţia de ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru priveşte în retrospectivă, într-un interviu exclusiv pentru Observator, cum au gestionat autorităţile din România pandemia Covid-19, ce îşi reproşează, care a fost cea mai mare provocare a acestei perioade şi cum a reuşit să nu se infecteze cu virusul Sars-CoV-2, deşi a mers în inspecţie în toate focarele.
Dacă aţi surprins imagini care pot deveni o ştire, ni le puteţi trimite prin formularul Fii Observator, pe WhatsApp la numărul 0722.699.800, pe pagina de Facebook Observator sau pe mail, la adresa observator.tv@digitalag.ro.
