Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de abuz în serviciu, după ce chiar procurorul a cerut asta

Călin Popescu-Tăriceanu, fostul preşedinte al Senatului, a fost achitat în dosarul privind săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat, marţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru abuz în serviciu şi complicitate la infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale, în dosarul referitor la neîncetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu.

Este vorba despre dosarul în care Tăriceanu a fost trimis în judecată de Parchetul General în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta din urmă avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică. În acelaşi dosar a fost achitat şi fostul senator Cristian Marciu, însă decizia nu este definitivă.

“Achită pe inculpatul Popescu – Tăriceanu Călin – Constantin – Anton - pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. (…) Achită inculpatul Popescu – Tăriceanu Călin – Constantin – Anton pentru complicitate la infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale. (…) Achită pe inculpatul Marciu Ovidiu – Cristian – Dan - pentru săvârşirea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale. (…) Respinge acţiunea civilă privind pretenţiile formulate prin constituirea de parte civilă de către Matei Cristian”, a decis, marţi, Înalta Curte de CAsaţie şi Justiţie. 

Procurorul a cerut achitarea lui Călin Popescu-Tăriceanu

Decizia instanţei vine după ce procurorul de şedinţă desemnat în acest caz, Irina Kuglay, a solicitat, la ultimul termen de judecată din 9 noiembrie, achitarea lui Tăriceanu pe motiv că textele de lege în baza cărora fostul preşedinte al Senatului a fost trimis în judecată "generează confuzie".

"Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce că şi incompatibilitatea declarată ulterior are aceleaşi efecte ca o interdicţie. Ca şi cum nu ar fi fost scris de jurişti, articolul de lege presupune o interdicţie. Cred că articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (...) Încetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevăzut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligaţia de la alin. 2 lit. (c) se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (...) Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu-Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunţată achitarea: inexistenţa obligaţiei de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedură penală - fapta nu există. Câtă vreme nu se poate identifica o faptă, atunci fapta nu există. Alţi jurişti cu care m-am consultat sunt de părere că fapta nu este prevăzută de legea penală, deci art.16 lit. (b)", a susţinut Irina Kuglay în sala de judecată.

Conform unor surse judiciare, Irina Kuglay a luat această decizie fără a se consulta cu procurorii care au făcut ancheta în acest caz, iar Parchetul General a lăsat să se înţeleagă că va ataca decizia instanţei. "La dezbaterile ce au avut loc în cursul judecăţii, în cauza privind un fost preşedinte al Senatului, procurorul de şedinţă a formulat concluzii în sensul neîntrunirii tipicităţii faptei, pe baza evaluării proprii a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a judecăţii, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr. 304/2004. Concluziile procurorului de şedinţă nu condiţionează posibilitatea Ministerului Public de a promova căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, având în vedere rolul Ministerului Public de a apăra interesele generale ale societăţii", transmitea Parchetul General într-un comunicat de presă.

De ce era acuzat Tăriceanu

Avocatul care l-a apărat pe Tăriceanu în acest proces este fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader. Parchetul General explica atunci că, din probele administrate a rezultat faptul că, potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal). Ca urmare, acesta a folosit fără drept calitatea oficială de senator. Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări, susţineau procurorii.

Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, ei reţineau că, în perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin.1 lit. (e) comb. cu alin. 2 lit. (c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, "a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare".

Procurorii mai spuneau că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

În luna martie 2020, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.

Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată pentru o mită de 800.000 de dolari

Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA, în luna martie, în dosarul de luare de mită în care este acuzat că a pretins şi a primit foloase materiele în valoare de 800.000 de dolari de la reprezentanţii unei firme austriece, în perioada în care era premierul României. Procurorii DNA i-au pus un sechestru asigurător de 800.000 de dolari.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, la data faptei prim ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivit DNA, inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton ar fi pretins (în cursul anului 2007) și ar fi primit (în cursul anului 2008), în mod indirect, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță, în schimbul exercitării atribuțiilor sale în așa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 și 1451/2008.