Video Agricultorii din sudul ţării se confurntă cu seceta extremă. Care sunt cele mai afectate culturi
Seceta extremă din ultimii ani a făcut ca România să fie în topul celor mai afectate ţări din Uniunea Europeană. O simt pe pielea lor mai ales fermierii din sudul ţării, acolo unde din cauza solului nisipos întreţinerea culturilor a devenit misiune imposibilă. Cele mai afectate sunt judeţele Dolj şi Olt, unde de la an la an, producţiile sunt tot mai scăzute, iar costurile tot mai mari.
Irigaţiile însă costă. Şi nu puţin! Pentru fiecare zi în care nu plouă, un fermier trebuie să scoată din buzunar nu mai puţin de 700 de lei.
"Foarte rău este, foarte greu se va face, nu avem apă, nu putem să facem, dacă nu udăm cel puţin de două ori pe zi, în nisipurile astea la noi aici nu se face agricultura", a spus George Moraru, cultivator căpșuni.
Suprafața afectată de secetă în România a crescut de patru ori într-un singur an, de la puțin peste 10.000 la 41.000 de kilometri pătrați. După noi, cele mai mari extinderi ale secetei au fost înregistrate in Italia și Bulgaria.
Marian cultivă cereale pe aproximativ 4.000 de hectare de teren arid din Sahara Olteniei. De la an la an, producția scade, iar costurile cresc. Cele mai mari pagube sunt la culturile de floarea soarelui şi porumb.
"Pe noi de afectează cel mai mult, mai ales că noi avem pe aici terenuri mai nisipoase şi dacă nu avem precipitaţii, deja culturile anul trecut au fost calamitate sută la sută. Se anuntă o secetă extrema şi anul acesta", a declarat Marian Robeanu, agricultor.
În comuna doljeană Sadova, de exemplu, sistemele de irigații nu mai funcționează de zeci de ani.
"S-au iniţiat niste proceduri de realizare a unor proiecte a acestor canale. Speram cu ajutorul acestor fonduri europene care se preconizează a fi folosite pentru redarea sau reconstrucţia fostelor canale de irigaţii", a spus Claudiu Arsenie, primarul din Sadova.
Specialiştii însă testează hibrizi adaptați la secetă și analizează solul.
"Încercam sa gasim alte specii care să poată realiza producţii satisfacatoare în aceste condiţii", a precizat Ștefan Nanu, directorul Staţiunii de Cercetare Dăbuleni.
Tot din cauza vremii şi culturile de varză sunt compromise.
"Toate probelemele sunt din cauza temperaturilor foarte oscilante între zi şi noapte. Sunt foarte multe probleme la varză, chiar deprecierea ei totală. Sunt foarte mulţi fermieri care nu au recoltat nici măcar o varză", a spus un agricultor.
"E afectata 30%. Dacă merge în ritmul ăsta se duce spre 70%, investiţie pierdută", a precizat Marian Ștefănescu, agricultor.
Gabriel Pârvan susţine că "din cauza gerului au început să se zbârcească, să se facă urâte. Deci nu mai sunt vegetoase, să fie puternice".
În prezent, varza pleacă de la producători cu preţuri între trei şi patru lei pentru un kilogram, iar în piețe preţul ajunge la cinci, şase lei.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
