Guvernul discută de la 12.00 cu marii consumatori reducerea consumului de energie. Ce măsuri ar putea fi luate

• UPDATE: Metrorex ar putea fi vizat de măsuri de reducere a consumului în situații de urgență
• UPDATE: Cristian Bușoi: Industria trebuie să reducă sau să mute consumul în orele fără presiune pe sistem
• UPDATE: Ministerul Energiei: Populația nu va fi afectată de lipsa energiei
• Ministerul Energiei discută cu marii consumatori reducerea voluntară a consumului
• AEI: Reducerea voluntară ar acoperi doar o mică parte din deficit
• Reducerea obligatorie a consumului, posibilă doar în situații de criză
• România, în stare de alertă energetică în luna august

UPDATE: Metrorex ar putea fi vizat de măsuri de reducere a consumului în situații de urgență

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că și mari consumatori publici, precum Metrorex, trebuie să identifice soluții pentru eficientizarea consumului de energie în perioadele cu presiune ridicată asupra sistemului.

Bușoi a precizat că, în lipsa unor măsuri planificate de reducere a consumului, într-o situație de urgență, Dispeceratul Energetic Național ar putea fi nevoit să dispună diminuarea consumului sau chiar deconectarea unor consumatori.

"Alternativa este ca, într-o situație de urgență, dispeceratul să dispună reducerea consumului sau chiar deconectarea. Acest lucru ar crea mai multe costuri și neplăceri. Este important să găsim împreună soluții. Sunt convins că există posibilități de eficientizare a consumului și de reorganizare a fluxurilor tehnologice", a afirmat Cristian Bușoi, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE: Cristian Bușoi: Industria trebuie să reducă sau să mute consumul în orele fără presiune pe sistem

Reducerea consumului de energie în orele de vârf poate fi realizată fie prin mutarea activităților industriale către intervale cu presiune mai mică asupra sistemului energetic, fie prin diminuarea voluntară a consumului, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, potrivit Agerpres.

Oficialul a precizat că discuțiile cu marii consumatori industriali au ca obiect identificarea unor soluții planificate, astfel încât să fie evitate eventualele decuplări de urgență realizate de Dispeceratul Energetic Național.

Bușoi a explicat că România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere energetic, pe fondul opririi controlate a Unității 1 de la Cernavodă și al unor probleme de producție în sectorul eolian. În plus, importurile sunt mai greu de realizat, deoarece și alte state din regiune se confruntă cu probleme de producție, a menționat secretarul de stat.

Potrivit lui Bușoi, Ungaria se află într-o situație și mai complicată, după reducerea puternică a producției de la centrala nucleară Paks, iar întregul sistem energetic regional este supus unei presiuni ridicate.

UPDATE: Ministerul Energiei: Populația nu va fi afectată de lipsa energiei

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat la Digi 24 că nu există niciun scenariu în care populația să rămână fără energie electrică din cauza situației actuale din sistemul energetic, potrivit Agerpres.

Potrivit oficialului, problemele actuale din regiune pot avea efecte în principal asupra prețurilor și asupra consumatorilor industriali, care ar putea fi nevoiți să își reducă activitatea în anumite intervale.

"Nu există niciun scenariu în ideea că populația va avea de suferit că nu va avea curent din această situație. Cel puțin, cât să alimentăm populația, există producție internă stabilă", a transmis Bușoi.

Secretarul de stat a explicat că România dispune în continuare de producție din centrale pe cărbune și gaze, precum și din surse regenerabile, chiar dacă energia eoliană a fost afectată de condițiile meteo extreme.

Bușoi a precizat că eventualele pene de curent nu ar fi legate de cantitatea de energie disponibilă, ci de probleme tehnice ale rețelelor de distribuție, în special în cazul suprasolicitării acestora sau al incidentelor provocate de incendii de vegetație.

Oficialul a făcut apel la eficientizarea consumului de energie atât în rândul companiilor, cât și al populației, însă a subliniat că autoritățile nu iau în calcul restricții, întreruperi sau raționalizări pentru consumatorii casnici.

Declarațiile vin în contextul în care România se află în stare de alertă energetică în luna august, pe fondul scăderii producției de electricitate cauzate de secetă și debitele reduse ale râurilor și Dunării.

Guvernul va susține luni, după ora 14:00, o informare de presă pe tema situației din energie, după întâlnirea cu cei mai mari consumatori industriali din România.

Discuțiile de la Ministerul Energiei sunt programate la ora 12:00 și se desfășoară online. La reuniune participă și premierul Ilie Bolojan, care va intra în videoconferință de la sediul Guvernului, fără să fie prezent fizic la Ministerul Energiei.

La declarațiile de presă de după întâlnire va participa secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.

Ministerul Energiei discută cu marii consumatori reducerea voluntară a consumului

Ministerul Energiei a convocat întâlnirea online cu cei mai mari consumatori industriali din România pentru a analiza măsuri prin care consumul de electricitate ar putea fi redus sau mutat în afara intervalelor de vârf.

Discuțiile vizează companii care consumă anual fiecare peste 50.000 MWh de energie electrică. Numărul acestora este estimat la aproximativ 80 de întreprinderi.

În această etapă, este analizată exclusiv varianta unor reduceri voluntare ale consumului industrial în orele de vârf de sarcină.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat anterior că autoritățile vor discuta cu principalii consumatori industriali despre posibilitatea unor planificări de reducere voluntară a consumului în intervalele cu cerere ridicată, astfel încât energia disponibilă să poată fi direcționată către populație.

AEI: Reducerea voluntară ar acoperi doar o mică parte din deficit

Reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea aduce cel mult 100-200 MW, insuficient pentru acoperirea unui posibil deficit de până la 2.500 MW în orele de vârf, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, iar necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW în cazul unor probleme suplimentare de producție sau al creșterii consumului pe fondul caniculei.

Specialistul estimează că industria ar putea contribui cu aproximativ 30-80 MW la reducerea voluntară a consumului, instituțiile publice și centrele comerciale cu câte 20-40 MW, iar consumatorii casnici cu aproximativ 20-50 MW.

Chisăliță atrage atenția că oprirea temporară a unor activități industriale implică pierderi economice și riscuri tehnologice, iar astfel de mecanisme ar trebui pregătite din timp prin contracte de flexibilitate și compensarea companiilor care acceptă să reducă producția.

Reducerea obligatorie a consumului, posibilă doar în situații de criză

În cazul în care măsurile voluntare nu sunt suficiente și este pusă în pericol siguranța sistemului energetic național, legislația prevede și posibilitatea unor măsuri obligatorii.

Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 prevede că, în situații neașteptate de criză care afectează siguranța sistemului, operatorul de transport și sistem, Transelectrica, poate propune Ministerului Energiei și ANRE adoptarea unor măsuri de siguranță.

Aceste măsuri pot include, în ultimă instanță, limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, printr-un mecanism stabilit prin hotărâre de Guvern.

Conform procedurilor Transelectrica, reducerea consumului poate fi aplicată pe categorii de clienți industriali, iar volumul total care poate fi redus simultan trebuie să fie de cel puțin 800 MW, potrivit documentelor citate de Profit.ro.

România, în stare de alertă energetică în luna august

Autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național în domeniul energiei pentru luna august, pe fondul scăderii producției de electricitate cauzate de secetă și debitele reduse ale râurilor și Dunării.

În acest context, Guvernul a anunțat măsuri precum încărcarea grupurilor energetice disponibile la puterea maximă și solicitarea de sprijin de la statele vecine, iar reducerea consumului în perioadele de vârf este analizată ca o măsură suplimentară pentru menținerea echilibrului în sistem.