Video Riscăm penalităţi de 1 mld. € din cauza legii care blochează Turceni şi Rovinari. Factura cărbunelui creşte
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
În plină criză energetică, România s-ar putea întoarce la cărbune. Deputații au adoptat legea care blochează închiderea grupurilor de la Turceni și Rovinari, care produc împreună cât un reactor de la Cernavodă. Decizia vine însă cu un preț: România riscă să piardă până la un miliard de euro bani europeni. Iar experții avertizează: energia produsă din cărbune este foarte scumpă şi o vom deconta prin facturi mai mari.
Pentru că acum fiecare kilowatt contează, centralele pe cărbune, de la Turceni și Rovinari, ar putea rămâne pornite. Împreună, pot acoperi până la 10% din consumul de energie al ţării. Decizia este însă controversată si a aprins un nou război politic.
"Îi cer public prim ministrului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles şi să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centrarelor electrice pe bază de carbune. Nu poţi lăsa România fără şi mai mult curent, nu poţi doar să importăm şi să umflăm buzunarele unora.", a declarat Sorin Grindeanu, preşedintele PSD.
"Ca să poți porni astfel de grupuri, ceea ce sună bine în teorie, trebuie să ai grupul într-o anumită stare de funcționare. Trebuie să ai și cărbunele necesar pentru el.", a precizat Ilie Bolojan, premier interimar.
România a încasat în avans banii europeni pentru închiderea celor două grupuri. Acum, dacă nu le oprim, riscăm penalităţi de 1 miliard de euro. Preşedintele nu este de scord cu legea şi vrea să trimită legea înapoi în Parlament. Experții spun că revenirea la cărbune nu se justifică economic.
"Aceste unități, odată pornite, trebuie să funcționeze în bandă, adică tot timpul. Funcționarea lor în bandă înseamnă că, între orele 8 dimineața și orele 16-17, când noi avem export de energie și prețuri apropiate de zero, ar trebui să ținem în funcțiune aceste grupuri. Cine suportă costurile? Ele produc o energie foarte scumpă, de aproximativ 100 de euro/MWh.", a spus Corneliu Bodea, expert energie.
Decizia de a renunța la cărbune a trecut, pe rând, prin mai multe guverne. Planul a început în timpul Guvernului Orban, a fost prins în PNRR sub Guvernul Cîțu, a devenit obligație legală în timpul Guvernului Ciucă și a continuat în mandatele lui Marcel Ciolacu.
"Ceea ce trebuia România să facă în cei patru ani de zile pe care i-a avut la dispozitie, din 2021 până în 2025, să finalizeze proiectele care a primit finanţare, centrale de gaz, fotovoltaice, stocare. Din păcate, din tot felul de motive, aceste capacităţi nu au fost realizate.", a adăugat Ilie Bolojan.
