Video Motivul pentru care doar 2% din studenții români s-au angajat încă din timpul facultății

Andrei e în căutarea unei chirii în Capitală. Într-o lună, va începe masterul şi e hotărât să se bucure de studenţie.

Andrei, student: Nu am lucrat în timpul studiilor de licenţă pentru că nu am fost nevoit şi m-am axat pe studii, pe experienţa de student. Nu intenţionez să lucrez nici în perioada studiilor de master.

Anul trecut în rândul statelor membre ale UE, Olanda a ocupat cea mai mare pondere de 70%, a studenţilor care muncesc în timpul facultăţii. Aceasta este urmată de Dnemarca cu 49% si Germania cu 42%. Pe ultimele poziţii sunt clasificata Ungaria şi blugaria cu 5%, Slovacia cu 4% şi România pe ultimul loc cu 2%.

Doar că statisticile nu spun întreaga poveste. Pe lângă cei care aleg şi îşi permit să nu muncească, sunt mulţi care o fac fără forme legale.

George Butunoiu, exper HR: Lucrează mult la negru şi nu sunt înregistrate contractele, statisticile astea sunt făcute pe date oficiale care vin de la autorităţi. Acestea sunt joburi temporare de cele mai multe ori. Sunt ideali studenţii, elevii, tinerii, mai ales, că sunt şi ieftini.

Studenții nu se grăbesc să muncească

Unii vor să câştige experienţă. Iar în pandemie, când şcoala era online, mulţi studenţi au zis să dea şi muncii o şansă.

Marina, studentă: Eu am inceput să muncesc din primul an de facultate, am avut un job in domeniul in care urmam facultatea. Teoria de la facultate nu e niciodată de ajuns pentru atunci când termini şi trebuie să cauţi un job.

Camelia Cuşnir, lector universitar: Par paradoxale, după experienţa pe care noi am avut-o, mai ales în timpul pandemiei, când profitând de mediul online, au început să lucreze şi să facă în acelaşi timp şi facultatea.

Tinerii se plâng că, de multe ori, ofertele de lucru nu se pliază pe nevoile lor: salariile nu sunt pe măsura aşteptărilor, iar programul - insuficient de flexibil. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰