Video Experiment Observator. "Otrava albă" ascunsă în alimentele considerate sănătoase. Cum ajungem dependenţi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Trăim cu iluzia că ducem o viaţă sănătoasă şi ocolim raftul cu dulciuri, pentru că toată lumea ştie că zahărul e nociv. Adevărul însă e mult mai amar. În realitate, mâncăm zahăr la micul dejun, la prânz și la cină. De multe ori, fără să știm. Marea păcăleală începe la supermarket, unde un simplu coș plin cu alimente obișnuite ascunde, de fapt, zeci de lingurițe de zahăr. El nu mai vine la pachet cu ciocolată, acum e deghizat în produse aparent sănătoase: iaurturi cu fructe, cereale promovate ca fiind "fitness", sosuri aromate pentru paste sau salate - toate contribuie la un consum care îi îngrijorează pe medici. Suntem bombardați de etichete înșelătoare, motiv pentru care am pornit un experiment: unde se ascunde, de fapt, zahărul şi ce facem să nu ne sabotăm nu doar silueta, ci şi sănătatea.
"Recent am redus consumul de zahăr ca să reduc inflamaţia. Aş vrea să duc un stil de viaţă sănătos", a declarat o persoană.
"Otrava albă", "drogul legal", "inamicul dulce", sunt doar câteva dintre etichetele pe care le-a primit zahărul de-a lungul timpului. Ne dă dependenţă, sevraj şi ne afectează sănătatea. La unii, efectele se văd în timp, la alţii, corpul imediat reacționează după consum. Aşa a fost şi în cazul Mariei.
Zahărul, între dependenţă şi efecte vizibile asupra organismului
"Am probleme cu acneea şi am problemă în zona feței când consum zahăr. Am comedoane și coşuri destul de urâţele", a explicat Maria, o tânără care a renunţat la zahăr.
A spus "nu" prăjiturilor, a scos zahărul din cafea, a renunţat la sertarul cu dulciuri de acasă şi ocoleşte raionul cu ciocolată de fiecare dată când merge la supermarket. Totuşi...
Experiment Observator: cât zahăr consumăm fără să ştim
Experimentul Observator a început de la rafturile de panificaţie şi a continuat la frigiderele cu lactate şi mezeluri... La prima vedere, etichetele sunt curate. Pericolul apare în ingredientele greu de pronunţat.
"Ingredientele sunt aşezate în cantitatea în care se află. Făină dragă de grâu, drojdie şi avem dextroză, care este un zahăr ascuns. Tot ce se termină în oză este zahăr", a explicat nutriţionistul.
Zahăr adăugat am găsit chiar şi în produsele pe care copiii le consumă zilnic şi care par inofensive.
"Acest iaurt cu biscuiţi este zahăr şi o să ne uităm la ingrediente,. Zahărul este printre primele ingrediente scrise. Înseamnă că este o cantitate mare de zahăr adăugat", a continuat nutriţionistul.
Denumirile sub care se "ascunde" zahărul
"Printre primele ingrediente, printre carnea de porc, avem zaharuri, discutăm de zahăr, sirop de glucoză, de dextroză...", mai precizează specialistul.
Cantitatea de zahăr pe care o mâncăm fără să ştim se vede cel mai bine pe cântar. Pe toată pâinea avem 13,8 grame de zahăr adăugat. Avem o linguriţă, 2 linguriţe… cam 2 lingurițe jumătate.
Cantitatea este doar pentru acest iaurt pe care copiii îl mănâncă și de 2-3 ori pe zi. Asta înseamnă că din start ei îşi depăşesc cantitatea de zahăr adăugat pe zi.
Am calculat tot zahărul care se află pe masă şi dacă am mânca toate aceste produse am avea undeva la 55 de grame zahăr adăugat pe zi. Trebuie să ţinem cont că este recomandat între 25 și 30.
Chiar dacă nu scrie "zahăr" pe etichetă, el se poate ascunde sub denumiri mai puțin cunoscute.
"Majoritatea produselor din comerţ conţin zahăr, dar nu discutăm despre zahărul pur adăugat, discutăm despre glucoză, fructoză, fel de fel de siropuri care ne dau dezechilibre metabolice mai mari și totodată şi dependenţă", a subliniat Oana Merchea, medic nutriţionist.
În timp, nota de plată ajunge să fie plătită tot de organismul nostru.
"Efectele adverse: probleme metabolice, diabetul de tip 2, obezitatea. Vorbim despre cariile dentare, despre acnee, dependenţe create de zahăr", a adăugat nutriţionistul.
Românii consumă de trei ori mai mult zahăr decât recomandă medicii
"Zahărul se află în orice produs şi cu greu îl putem evita", a spus o persoană.
Nu este de mirare că este greu să ne lăsăm de dulce. Practic, dependenţa ne este hrănită fără să ştimşi aşa ajungem să ne învârtim într-un cerc vicios. Este şi cazul lui Robert care nu îşi vede viaţa fără dulciuri.
"Sunt fiert pe ciocolată. Atunci când sunt plictisit mă pun la un serial şi îmi iau ceva dulce lângă mine, când sunt trist şi vreau ceva care să mă pună pe linia de plutire mănânc ceva dulce", a transmis Robert, un tânăr de 22 de ani.
Pentru mulţi a devenit chiar şi un refugiu emoțional, o recompensă rapidă în momentele de stres sau oboseală.
"Noi dacă nu ne ducem imediat când ne cere impulsul o bucățică de ciocolată și ne băgăm în duş, ieșim la o plimbare prin cartier, sunăm o prietenă, se poate întâmpla ca, după 25-30 de minute, impulsul să fi trecut şi noi să nu mai avem nevoie de acel dulce", a punctat Cristina Fedorovici, psihoterapeut.
În medie, un român consumă anual între 25 și 30 de kilograme de zahăr, adică între 14 şi 19 linguriţe de zahăr pe zi - de 3 ori mai mult decât recomandarea medicilor.
