Video La aproape 2.000 km depărtare se naşte o nouă Românie. Românii au creat o comunitate a contrastelor: unii au funcţii de top, alţii cerşesc pe străzi

Bruxelles, capitala Belgiei si a Uniunii Europene. Un oras cosmopolit, cu peste 2 milioane de oameni. Aproape jumătate dintre ei sunt străini. Pe străzi se canta si se vorbeste in toate limbile pamantului. Inclusiv romaneste. De fapt, tot mai mult romaneste. Suntem in inima oraşului, cu un om care, de mai bine de 30 de ani, e inima comunităţii româneşti. A doua cea mai mare comunitate, după belgieni. Primul val important de români a ajuns aici imediat după 1990. Printre ei, şi Carmen Hopârtean.  

După aderarea României din 2007, UE a deschis larg porţile pentru muncitorii de la noi

"Am plecat in 1991, era imediat dupa mineriada si am decis sa plecam pentru ca nu mai avem timp sa asteptam sa fie o schimbare. Si am zis sa fim noi insine schimbarea si am ajuns in Belgia", a declarat Carmen Hopârtean, româncă din Bruxelles. S-au adaptat repede. Carmen si sotul ei erau profesori de franceză. În Belgia au continuat să îşi facă meseria. Avand, printre elevi, tot mai multi copii de romani care, la fel ca ei, n-au mai avut timp sa astepte schimbarea. Încet, în jurul lor, se forma o mică Românie.

Vezi și

"Erau foarte multi romani care venisera in Belgia din punct de vedere economic, si care isi pierdusera legatura cu cultura romana, cu traditia, cu limba romana", a declarat Carmen Hopârtean, româncă din Bruxelles. A simtit ca trebuie sa faca ceva. Să nu se piardă de tot România din sufletul acestor oameni prea departe de casă. A infiintat o asociatie - un loc în care să vorbească romaneste, sa asculte muzică, sa faca schimb de carti ori de idei. A initiat cursuri de alfabetizare si de meserii. A făcut ca viaţa românilor în Belgia să fie mai uşoară. Iar pentru asta i-a fost recunoscătoare şi Belgia.

"In 2006 am primit premiu pentru cea mai buna asociatie socio culturala din Bruxelles, oferit de min culturii al comunitatii flamande din Bruxelles. Am avut premiu pentru alfabetizare, pentru ca am lucrat cu foarte multi rromi care doreau sa invete sa scrie, care doreau sa invete limba de aici", a declarat Carmen Hopartean. Acum, Carmen Hopartean se pregateste sa ii reprezinte pe romani si in parlamentul belgian. Candideaza la alegerile regionale din Bruxelles. Si este unul dintre romanii care si-au pus amprenta pe acest colţ important din Europa. "In total suntem aproape 118.000 de romani cu rezidenta si pe langa ei sunt si aproape 30.000 de romani care au cetatenie belgiana , 11.000 doar in ultimii 4 ani. Pana in 2007 a fost o crestere usoara dupa care a explodat pur si simplu statistica pentru ca in 2019 sa fim de 10 ori mai multi", a declarat Dana Cotoară, jurnalist.

După aderarea Romaniei din 2007, Uniunea Europeană a deschis larg porţile pentru muncitorii de la noi, care au fost primiţi cu braţele deschise fie în spitale, şantiere sau restaurante, fie în companii şi instituţii importante. Azi, în Bruxelles, există o Românie respectată, care se vede cel mai bine în birourile din institutii europene şi NATO. Româna este in top 10 cele mai vorbite limbi din Belgia. Iar ţara noastra se află în top 10 angajaţi la Comisia Europeană. Dar există în Bruxelles si o hartă a locurilor pe care ar fi bine să le eviţi. Acele locuri în care tot românii sunt lideri. Lideri ai reţelelor infracţionale sau de cerşetori.  

"Sigur ca exista si exemple de partea cealalta. Dar sunt, din pucntul meu de vedere, nesemnificative", a declarat Dana Cotoară, jurnalist din Bruxelles. In felul ăsta, se poate spune că românii formează, în Belgia, o comunitate a contrastelor. Depinde pe care vrei să o vezi. Şi pe unde umbli, atunci când ajungi la Bruxelles.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰