Live Text Trump a prăbușit speranțele de pace: petrolul urcă din nou spre 110 $, explozii uriașe în Iran

Strâmtoarea Ormuz, deschisă pentru Rusia, anunță Iuri Ușakov

Strâmtoarea Ormuz este deschisă pentru Federaţia Rusă, a declarat joi pentru postul de televiziune de stat rus "Vesti", consilierul preşedintelui rus, Iuri Uşakov.

"Pentru noi, Ormuz este deschisă", a spus el.

Ruta cheie de export a petrolului extras în Golful Persic - Strâmtoarea Ormuz -  rămâne închisă deja de o lună din cauza operaţiunii SUA şi Israelului împotriva Iranului.

Bloomberg a informat că joi, un tanc de transport al gazului natural lichefiat (GNL) a intrat pentru prima dată în Strâmtoarea Ormuz de la începutul acţiunilor militare din Orientul Mijlociu.

Întâlnire de urgență cu peste 40 de țări pe tema Iranului și a blocajului din Ormuz

Peste 40 de țări au participat joi la o reuniune virtuală dedicată crizei din Strâmtoarea Hormuz, organizată de Regatul Unit, în cadrul căreia oficiali de pe toate continentele au discutat posibile măsuri pentru creșterea presiunii asupra Iranului, potrivit CNN.

"Suntem hotărâți să analizăm toate măsurile diplomatice, economice și coordonate pentru a redeschide strâmtoarea", a declarat ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, după întâlnire, care a facilitat discuții și coordonare internațională, dar nu a avut concluzii formale.

"Atacurile iresponsabile ale Iranului vizează transportul maritim internațional și încearcă să destabilizeze economia globală. Acest lucru afectează prețurile la combustibil și ratele creditelor ipotecare în Marea Britanie, dar și combustibilul pentru avioane la nivel global, îngrășămintele din Africa și gazele din Asia", a spus ea.

Marea Britanie a transmis într-un comunicat că statele participante au discutat despre posibila creștere a presiunii diplomatice internaționale, inclusiv prin intermediul ONU, despre măsuri comune pentru susținerea încrederii piețelor și despre explorarea unor acțiuni coordonate, precum sancțiuni împotriva Iranului.

Ministrul britanic de Externe a mai precizat că măsurile viitoare ar putea include colaborarea cu Organizația Maritimă Internațională pentru a permite navelor blocate să își reia deplasarea.

"Este clar că avem nevoie de presiune diplomatică și economică, dar și de măsuri planificate separat de experții militari pentru a menține siguranța transportului maritim pe termen lung, după încheierea conflictului", a adăugat Cooper.

Aproape 2.000 de nave rămân blocate în Golful Persic, potrivit IMO. Organizația a precizat că aproximativ 20.000 de navigatori, precum și lucrători portuari și echipaje, sunt afectați în întreaga regiune.

Trump susţine că a distrus "cel mai mare pod" din Iran

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat distrugerea celui mai mare pod din Iran, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale:

"Cel mai mare pod din Iran se prăbușește și nu va mai fi folosit niciodată - Urmează mult mai multe! Este momentul ca Iranul să ajungă la un acord înainte să fie prea târziu și să nu mai rămână nimic din ceea ce ar mai putea deveni o mare țară! Președintele DONALD J. TRUMP", a scris liderul de la Casa Albă pe reţeaua sa Truth Social.

Israelul ameninţă Hezbollah după atacurile din timpul Paştelui evreiesc

Ministrul apărării israelian Israel Katz a ameninţat joi organizaţia şiită libaneză Hezbollah că va plăti "un preţ greu" pentru intensificarea atacurilor sale comise în timpul Paştelui evreiesc, transmite AFP.

"Am un mesaj clar pentru Naim Qassem (liderul Hezbollah): voi şi asociaţii voştri veţi plăti un preţ extraordinar de mare pentru intensificarea tirurilor de rachete contra civililor israelieni, în contextul în care aceşti se adunau să celebreze seder Pessah", cina tradiţională de Paştele evreiesc, a declarat Katz.

"Veţi fi trimişi în adâncurile infernului alături de Nasrallah, Khamenei, Sinwar", a continuat el, cu referire la fostul lider al Hezbollah, Hassan Nasrallah, la fostul ghid suprem iranian, Ali Khamenei, şi la fostul lider al Hamas din Fâşia Gaza, Yahya Sinwar, toţi trei lichidaţi de Israel începând din 2024.

Organizaţia libaneză Hezbollah, intrată pe 2 martie în războiul din Orientul Mijlociu pentru a sprijini Iranul, a revendicat o serie de atacuri cu rachete către nordul Israelului miercuri seară şi joi dimineaţă, în timp ce evreii începeau să celebreze Pessah-ul.

Cu ce ar putea ajuta România în strâmtoarea Ormuz. Reacţia Ministrului Apărării

Radu Miruţă a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, dacă România se află printre statele invitate de către premierul britanic să discute despre situaţia din strâmtoarea Ormuz şi ce ar putea trimite România în zona respectivă, potrivit News.ro.  

"La Ministerul Apărării nu a venit vreo astfel de solicitare. Singura discuţie care a trecut prin Ministerul Apărării a fost despre implicarea României după încheierea oricărui conflict acolo între cele şase ţări pentru care domnul preşedinte Nicuşor Dan a anunţat că România este interesată să participe. Aşadar, suntem încă în acea stare în care România alături de alte ţări a spus că îşi doreşte să stea la masa unde se vor analiza metode prin care se va sprijini eliberarea strâmtorii şi reluarea traficului, după încheierea conflictului, nu înainte. Nu s-a pus problema ca România să contribuie sub orice formă s-o găsi potrivit în timp ce este conflict acolo", a afirmat Radu Miruţă.

El a explicat că nu s-a pus deocamdată problema cum ar putea contribui fiecare ţară în zona respectivă.  

"E un lucru foarte bun ca România să fie alături de ţări mari, să fie cu punct de vedere, să contribuie la decizii care au consecinţe pentru tot globul. Nu s-a pus până acum problema pentru niciuna dintre ţările care au menţionat că sunt dispuse să participe. Am vorbit şi cu reprezentanţii Ţărilor de Jos, nici acolo nu a pornit vreo discuţie despre ce anume să facă fiecare ţară. Pentru a vedea ce trebuie să facă fiecare ţară trebuie să avem o listă cu care sunt problemele. Pentru a vedea care sunt problemele trebuie să mergem acolo pentru a primi informaţii. Nu suntem în acea situaţie pentru că acolo este încă conflict", a transmis ministrul Apărării. 

El a explicat că România ar putea contribui cu scafandri şi cu un vânător de mine. 

"Am menţionat pur tehnic care sunt posibilele lucruri cu care România ar putea contribui ca o listă a unui elev silitor care se gândeşte dacă vei fi pus în situaţia ipotetică ce ai putea face. Nu este vreo decizie că România va face aceste lucruri. Nu este o decizie că ceea ce poate face România este suficient sau se regăseşte între necesităţile de acolo,dar România poate contribui printre altele cu scafandri, cu expertiza ofiţerilor de stat major care să gestioneze astfel de activităţi, poate contribui cu acel vas, vânătorul de mine, cu informaţii pe care le avem la nivel militar, atât intern, cât şi în parteneriat cu alte servicii de informare militare", a afirmat Radu Miruţă.

Speranțele de pace se prăbușesc

Speranțele că războiul din Orientul Mijlociu se va încheia rapid s-au prăbușit joi, după ce președintele american Donald Trump a promis atacuri mai agresive asupra Iranului, scrie Reuters.

Prețul petrolului a crescut din nou puternic: cel american s-a scumpit chiar mai mult decât cel Brent. Bursele au scăzut, iar dolarul s-a apreciat. Trump a declarat azi-noapte că va intensifica operațiunile militare în următoarele săptămâni, fără a anunța o dată exactă când se va încheia conflictul.

Mai multe oraşe iraniene, ţintele unor atacuri puternice

Orașul Karaj, situat la vest de Teheran, a fost vizat azi de atacuri puternice, relatează BBC, citând surse din Teheran.

Între timp mai multe videoclipuri verificate de BBC arată explozii și incendii în ultimele 24 de ore în apropierea unor obiective militare și a unui aeroport din Iran, după atacuri recente.

În Mashhad, un nor uriaș de fum a fost observat lângă aeroportul internațional, unde ar fi fost vizate rezervoare de combustibil sau depozite, însă nu este clar exact ce a fost lovit.

🚨ویدیو #مشهد ساعت ۹:۵۱

انفجار مخزن #نفت کنار فرودگاه
سه انفجار شدید و فعالیت پدافند

۱۳ فروردین pic.twitter.com/wTouWf1dlX

— RojhalatNetwork / شبکه خبری روژهلات (@RojhalatNetwork) April 2, 2026

În Isfahan, imagini confirmă explozii puternice la un depozit de rachete, urmate de explozii secundare, ceea ce sugerează detonarea altor materiale explozive după un atac american sau israelian.

WATCH: Aftermath of U.S. or Israeli strikes on another artillery ammunition depot near Isfahan, Iran.

The area reportedly hosts massive artillery stockpiles, as two Iranian Army ground artillery groups are based there. pic.twitter.com/hePXApwKhp

— Clash Report (@clashreport) April 1, 2026

Austria a respins toate cererile SUA de survolare a teritoriului său

Austria a anunţat joi că de la începutul actualului conflict din Orientul Mijlociu a refuzat toate solicitările din partea Statelor Unite privind survolarea militară a teritoriului său, evocând neutralitatea ţării, potrivit Agerpres.

''Au existat multe cereri şi ele au fost refuzate încă de la început'', a afirmat colonelul Michael Bauer, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării austriac.

''Fiecare survol trebuie să facă obiectul unei solicitări şi de fiecare dată când este vorba despre o ţară în război cererea este refuzată, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe, în acest caz'', a precizat el.

Austria este ţară neutră începând din 1955, ţările vecine de la nord, sud şi est fiind membre ale NATO.

Macron spune că este nerealistă deschiderea Strâmtorii Ormuz prin forță

Preşedintele francez Emmanuel Macron a descris joi drept riscantă şi nerealistă ideea unei operaţiuni militare împotriva Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, în timp ce preşedintele american Donald Trump încearcă să forţeze aliaţii europeni să se implice într-o astfel de operaţiune, relatează Reuters.

"Unii apără ideea eliberării Strâmtorii Ormuz prin forţă pe calea unei operaţiuni militare, o poziţie exprimată uneori de Statele Unite (...) Aceasta nu a fost niciodată o opţiune pe care noi să o susţinem, întrucât este nerealistă", a precizat Emmanuel Macron, vorbind în faţa presei în timpul unei vizite în Coreea de Sud.

O astfel de operaţiune, a explicat el, "ar dura la nesfârşit şi i-ar expune pe toţi cei care intră în strâmtoare riscurilor (atacurilor din partea) Gardienilor Revoluţiei, dar şi rachetelor balistice" iraniene.

"Ceea ce noi am spus de la bun început este că strâmtoarea trebuie redeschisă, întrucât este strategică pentru fluxurile de energie, fertilizatori şi comerţul internaţional, dar aceasta se poate face numai în consultare cu Iranul", a subliniat preşedintele francez.