Soldaţii părăsesc armatele europene exact când NATO are nevoie de ei. Analiză POLITICO

Problema cea mare nu este recrutarea de noi soldați, cât convingerea celor actuali să nu părăsească armatele, arată POLITICO.  Ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a prezentat săptămâna aceasta un plan de motivare a soldaţilor, ca să nu renunţe la uniformă.

Peste 1.500 de soldați germani au părăsit armata anul trecut

Totodată, un raport prezentat parlamentului german în urmă cu câteva zile a arătat că în 2023, aproximativ 1.537 de soldați au părăsit Bundeswehr (Forţele Armate Germane), unde au rămas 181.514 de angajați.

"În toate capitalele se poartă acum aceste discuţii, în toate democrațiile care au armate profesioniste, fără serviciu militar obligatoriu", a spus luni Lecornu oferind exemplul Regatului Unit și al Statelor Unite. "La reuniunile NATO, puteam vorbi despre echipamente, dar acum vorbim și despre... nivelul de păstrare al militarilor", a mai spus el.  

În timp ce Europa se înarmează ca reacție la războiul din Ucraina, țări precum Croația se gândesc la reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Altele, precum Danemarca, plănuiesc să-l extindă pentru a include şi femei. Germania a renunțat la serviciul militar obligatoriu în 2011, dar pentru că mulți rezervişti sunt prea bătrâni, s-au reluat discuţiile cu privire la reintroducerea unui fel de serviciu militar național.

Provocarea pentru țările care se bazează pe armate profesioniste este de a face ca forțele armate să fie atractive - un lucru dificil de realizat când există șomaj scăzut, concurență acerbă din partea sectorului privat și răspândirea la scară largă a joburilor remote.

De ce nu mai este considerat atractiv serviciul militar

Francezii rămân în forțele armate în medie cu un an mai puțin decât înainte. În Marea Britanie, a existat un deficit anual de 1.100 de soldați,  echivalentul a două batalioane de infanterie, chiar dacă guvernul a contractat pentru recrutare o companie privată.

Banii joacă un rol în a-i face pe oameni să rămână în armată. Una dintre prevederile principale din planul de motivare al armatei franceze este creșterea pensiilor prin integrarea unor bonusuri, dar se măresc și salariile.  Adevărata problemă este însă că nu mai sunt atât de atractive condițiile de muncă: ore suplimentare în mod constant, absențe lungi de acasă şi concedii ratate des întâlnite.

"Problema nu este recrutarea de oameni, ci păstrarea lor, trebuie să păstrăm și familiile", a declarat la începutul acestui an amiralul Lisa Franchetti, șeful operațiunilor navale a Marinei SUA.

În Polonia, noul guvern a anunțat la începutul acestui an majorări salariale de aproape 20% în încercarea de a păstra militarii în armată. Salariul minim lunar pentru un soldat crește de la 4.960 zloţi (1.150 euro) la 6.000 zloţi (1380 de euro). Sub amenințarea tot mai mare a Rusiei, armata poloneză a crescut de la 95.000 de oameni în 2015 la 215.000 în acest an.

Planul francezilor include şi ajutor pentru găsirea de locuințe, dar și asistență medicală și pentru îngrijire a copiilor. Cuplurile care lucrează în cadrul ministerului Apărării, chiar dacă unul este civil, se pot transfera să fie împreună.

"Prefer să am mai puțini recruţi şi să îmbunătățesc păstrarea lor în armată decât să fac campanii mari de recrutare după care numărul persoanelor care rămân să scadă constant", a spus Lecornu.

Guvernul german vrea să ridice numărul angajaților din forțele armate la 203.000 până în 2030, dar recrutarea este lentă.

Germania discută introducerea serviciului militar obligatoriu

Comisarul special pentru forțele armate din Bundestag, Eva Högl, a spus că reîntroducerea unei forme de serviciu militar obligatoriu este o modalitate de a schimba lucrurile, dar o măsură mai simplă pentru a opri declinul este orientarea spre femei, deoarece potențialul acestora este "departe de a fi epuizat".

Legea adoptată anul trecut urmărește să facă condițiile mai atractive şi prevede mai mult sprijin pentru îngrijirea copiilor și creșterea pensiilor.

Nu sunt doar probleme legate de orele în plus, ci și cu infrastructura de bază. "Când vizitez trupele, nu mai aud că lipsesc căști și veste de protecție, ci dulapuri", a scris Högl în raportul anual.

Potrivit lui Högl, repararea cazărmilor și a bazelor militare va costa aproximativ 50 de miliarde de euro, adică jumătate din tot fondul special creat de guvern pentru modernizarea forțelor militare, în urma invadării Ucrainei de către Rusia.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰