Cătălin Cherecheș, eliberat condiționat. Tribunalul Maramureș a respins contestația DNA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Tribunalul Maramureș a respins, vineri, ca nefondată contestația procurorilor DNA împotriva deciziei de eliberare condiționată a fostului primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. În urma hotărârii, acesta urmează să fie pus în libertate. Cherecheș executa o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru luare de mită, după ce fusese prins în Germania, unde fugise înainte de pronunțarea sentinței definitive. Fostul edil mai are pe rol un dosar privind trecerea frauduloasă a frontierei și falsul privind identitatea.
Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, va fi eliberat condiţionat din închisoare a hotărât, vineri, instanţa Tribunalului Maramureş, menţinând decizia Judecătoriei Baia Mare de a fi pus în libertate. Astfel, a fost respinsă contestaţia Parchetului privind eliberarea condiţionată. Fostul edil va părăsi Penitenciarul din Baia Mare abia după ce instanţa va transmite toate documentele penitenciarului.
Amintim că Cherecheş a fost condamnat definitiv în 2024 la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, după ce Curtea de Apel Cluj i-a respins contestația în anulare. Pe 4 iunie 2026, tot Judecătoria Baia Mare l-a condamnat pe Cherecheș la doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, însă fostul primar a contestat decizia, care are termen de judecată la 22 septembrie, la Curtea de Apel Cluj.
Judecătoria Baia Mare a admis, la 16 iunie, cererea lui Cătălin Cherecheș de eliberare condiționată din Penitenciarul Baia Mare, însă ulterior procurorii DNA au atacat decizia. "Admite propunerea de liberare condiționată privind pe condamnatul C. C. și, în consecință, (...) dispune liberarea condiționată a condamnatului din executarea pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 470/12.04.2024 a Tribunalului București - Secția I penală, în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei nr. 1194/23.04.2024 de către Tribunalul București - Secția I penală", se arăta în decizia din 16 iunie a Judecătoriei Baia Mare, citată de news.ro.
Potrivit instanței, intervalul cuprins între data liberării condiționate și data împlinirii duratei pedepsei, 18 martie 2028, constituie "termen de supraveghere pentru condamnat". "Pune în vedere condamnatului dispozițiile art. 100 alin. 5 raportat la art. 104 alin. 2 Cod penal, referitoare la conduita sa viitoare și consecințele la care se expune dacă va mai comite infracțiuni pe durata termenului de supraveghere", mai preciza instanța.
Decizia Judecătoriei Baia Mare a fost atacată cu apel de către procurorii Biroului Teritorial Baia Mare al DNA, apel care se judecă vineri, 10 iulie, la Tribunalul Maramureș, după preschimbarea termenului inițial stabilit pentru 9 iulie, care, la rândul lui, fusese preschimbat din 6 august și, deci, devansat cu aproape o lună.
La 4 iunie 2026, tot Judecătoria Baia Mare l-a condamnat pe Cherecheș la doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat. "Condamnă inculpatul C. C. pentru săvârșirea, la data de 24.11.2023, a infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, (...), la pedeapsa de 2 ani închisoare și (...) pentru săvârșirea, la aceeași dată, a infracțiunii de fals privind identitatea, (...) la pedeapsa de 2 ani închisoare. (...) Constată că infracțiunile de trecere frauduloasă a frontierei de stat (...) și fals privind identitatea (...) au fost săvârșite în concurs real între ele și cu infracțiunea de luare de mită în formă continuată, (...) aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de o treime din celelalte pedepse aplicate, respectiv 1 an și 4 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 6 ani și 4 luni închisoare, ce se va executa în regim privativ de libertate. (...) Deduce din pedeapsa rezultantă de 6 ani și 4 luni închisoare durata reținerii (...), a arestării preventive (...), respectiv a arestului la domiciliu (...), perioada în care inculpatul a fost arestat în Germania în vederea executării mandatului european de arestare (...) și perioada executată din data de 19.03.2024 la zi", este soluția dată de Judecătoria Baia Mare.
Potrivit aceleiași decizii, Cherecheș are interdicție de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția de primar, pe o durată de 5 ani, pedeapsă ce "se va executa după executarea pedepsei principale a închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate".
La 15 iunie, Cătălin Cherecheș a contestat decizia, instanța Curții de Apel Cluj având stabilit termen de judecată la 22 septembrie 2026. La 18 aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a respins contestația în anulare formulată de fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, decizia magistraților fiind definitivă. Curtea de Apel Cluj a respins și solicitarea lui Cătălin Cherecheș de sesizare a Înaltei Curți.
Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru luare de mită și dat în urmărire internațională după ce a fugit din țară, a fost depistat de polițiști în Augsburg, Germania, la 28 noiembrie 2023. Cherecheș a ieșit din țară sub identitatea unei rude, pe la Punctul de Trecere a Frontierei Petea, înainte de pronunțarea sentinței instanței de fond. Prins în Germania, Cherecheș a fost adus în România, fiind încarcerat la Penitenciarul Rahova, iar apoi dus la Penitenciarul din Baia Mare.
Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată de DNA la 20 mai 2016, pentru luare de mită în formă continuată, după ce ar fi primit de la o persoană din conducerea CS Fotbal Club Municipal Baia Mare 70.000 de lei pentru a susține financiar clubul. Socrii săi au fost arestați la începutul lunii noiembrie 2023, după ce soacra sa a fost prinsă în flagrant delict de procurorii DNA, în timp ce i-ar fi dat mamei unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj 50.000 de euro pentru o sentință mai blândă în dosarul edilului.
