Update Legea plăţii pensiilor private a picat la CCR din cauza articolului privind exceptarea bolnavilor de cancer
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis marţi obiecţia de neconstituţionalitate în legătură cu legea privind plata pensiilor private. Au fost conexate cele două sesizări depuse de ÎCCJ și AUR, au declarat surse judiciare pentru Observator. Legea era un jalon esenţial pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind plata pensiilor private a fost admisă marţi de CCR, au declarat surse judiciare pentru Observator. Au fost conexate două sesizări depuse de Înalta Curte (ÎCCJ) și AUR. ÎCCJ menționa în sesizare că banii din Pilonul II reprezintă proprietatea beneficiarilor, iar administratorii au doar dreptul de a gestiona fondurile, în timp ce statul are rolul de supraveghere. De cealaltă parte AUR a invocat, în sesizarea către CCR, o discriminare flagrantă între bolnavii de cancer și cei care suferă de alte boli grave și potențial fatale.
Potrivit surselor Observator, problema din lege a fost articolul prin care bolnavii de cancer erau singurii exceptați și puteau retrage toți banii într-o singură tranșă. CCR a considerat că aceasta reprezintă o discriminare pozitivă și că ar fi trebuit incluși fie toți bolnavii, fie niciunul. Regula care stabilește modul de retragere a banilor nu încalcă dreptul de proprietate, fiind constituţională, au stabilit judecătorii CCR, potrivit surselor citate.
Ce se întâmplă în continuare? Legea se întoarce în Parlament pentru a elimina acest articol.
Cum a fost votat amendamentul privind exceptarea bolnavilor de cancer? În timpul dezbaterilor din comisii, grupul PSD din Senat a depus un amendament pentru ca toți bolnavii cronici să fie exceptați. PNL și UDMR au cerut atunci un punct de vedere privind impactul de la Ministerul Finanțelor, iar Ministerul Sănătății a declarat în comisie că nu susține amendamentul privind toți bolnavii cronici. În cele din urmă, nici social democraţii nu și-au mai votat propriul amendament, iar un senator AUR le-a spus "am ajuns să votăm noi amendamentele voastre".
Legea era un jalon esenţial pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament
Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II - pilonul obligatoriu administrat privat - vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani şi, prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare. Judecătorii de la Instanţa supremă, convocaţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la mai multe aspecte de neconstituţionalitate.
Potrivit magistraţilor, cetăţenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie şi este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curtea Constituţională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă.
Magistraţii susţin că din examinarea prevederilor acestei legi se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate şi nici principiile legalităţii şi proporţionalităţii în reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament. Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ, susţinând că "Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III".
"Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat 'pentru' adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane de 0,21% - 0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câştigător este statul român, care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe", susţinea AUR într-un comunicat de presă.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
