Cum a motivat Tribunalul București plasarea sub control judiciar a lui Călin Georgescu

• Argumentele DIICOT
• De ce a considerat instanța că arestarea preventivă nu mai este necesară

Tribunalul București a decis înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar pentru 60 de zile în cazul lui Călin Georgescu și Ionel Rusen, cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În motivarea deciziei, judecătorul arată că, deși există o suspiciune rezonabilă privind comiterea faptelor, menținerea celor doi în arest nu mai este justificată, iar procurorii nu au prezentat probe concrete care să demonstreze că libertatea acestora ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică.

Argumentele DIICOT

Potrivit anchetatorilor, Georgescu și Rusen ar fi făcut parte dintr-o grupare care promitea oamenilor de afaceri finanțări de milioane de euro de la bănci din străinătate, în schimbul unor garanții financiare. Unul dintre presupusele prejudicii se ridică la peste 1,1 milioane de euro, bani transferați de omul de afaceri Răzvan Leu pentru obținerea unor credite care nu s-au mai concretizat.

Unul dintre principalele argumente invocate de DIICOT pentru prelungirea arestării preventive a fost comportamentul lui Călin Georgescu din perioada în care se afla sub control judiciar într-un alt dosar. Procurorii au susținut că acesta ar fi apelat, pe 26 septembrie 2026, la un specialist care să verifice locuința sa din Mogoșoaia pentru identificarea unor eventuale dispozitive de supraveghere instalate de anchetatori.

DIICOT a considerat că acțiunea ar fi urmărit inclusiv deteriorarea echipamentelor și perturbarea sistemelor informatice folosite de autorități. Judecătorul a respins însă această interpretare, constatând că simpla verificare a locuinței pentru depistarea aparaturii de înregistrare nu constituie, în sine, dovada comiterii infracțiunilor invocate de procurori.

În motivare, instanța precizează că „nu există minime elemente de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpat a infracțiunilor menționate”.

Mai mult, presupusa intenție de distrugere sau alterare a probelor nu este susținută de materialul probator, ci se situează „doar la nivelul unor simple supoziții ale organului de urmărire penală”.

De ce a considerat instanța că arestarea preventivă nu mai este necesară

Tribunalul București a apreciat că pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil, în condițiile în care faptele de înșelăciune imputate celor doi datează din perioada 2021-2022.

Judecătorul a subliniat că inculpații nu s-au sustras urmăririi penale, nu au încercat să influențeze martorii sau probele din dosar și nu există indicii concrete că ar urma să facă acest lucru.

Instanța a concluzionat că menținerea arestării preventive ar fi o măsură disproporționată și că buna desfășurare a anchetei poate fi asigurată prin control judiciar.

Astfel, cei doi vor avea interdicția de a părăsi România fără acordul autorităților și de a comunica direct sau indirect cu ceilalți participanți la presupusele fapte, cu persoana vătămată ori cu martorii.

Punerea în libertate și controlul judiciar pentru 60 de zile urmează să se aplice de la data rămânerii definitive a hotărârii, dacă cei doi nu sunt reținuți sau arestați în alte cauze.

Decizia nu echivalează cu stabilirea nevinovăției celor doi. Instanța a confirmat că există în continuare suspiciuni rezonabile privind acuzațiile inițiale, dar a considerat că acestea nu mai justifică privarea de libertate.