Video Decizia CCR pe pensiile magistraților, amânată pentru februarie. Care este motivația și ce riscă România
Legea pensiilor speciale nu a trecut nici astăzi de Curtea Constituţională. Este a patra amânare, iar de această dată toţi judecătorii au fost în sală, însă ședința s-a încheiat după 20 de minute, ceea ce a blocat deja intrarea în vigoare a reformei la 1 ianuarie 2026, așa cum prevedea textul adoptat de Parlament.
A fost o ședință extrem de scurtă a Curții Constituționale. Doar o jumătate de oră au stat în sală cei 9 judecători ai Curții, iar după 30 de minute au anunțat că amână dezbaterile pentru data de 11 februarie, argumentând că ar avea nevoie de mai mult timp pentru a studia documentele care au fost trimise joi de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ce spune ÎCCJ
Instanța Supremă condusă de judecătoarea Lia Savonea a trimis joi la Curtea Constituțională un fel de studiu de impact în care, susțin judecătorii de la ÎCCJ, că proiectul și reforma pregătită de guvernul Bolojan nu ar fi de fapt o reformă, ci "o confiscare a drepturilor magistraților", o confiscare care ar duce, potrivit ÎCCJ, la anularea totală a pensiilor de serviciu încasate de magistrați.
Asta chiar dacă proiectul care se află acum pe masa Curții Constituționale nu ar duce la anularea pensiilor de serviciu încasate de magistrați, nu ar elimina complet aceste pensii, ci doar ar reduce pensiile magistraților la 70% din ultimul salariu net încasat în activitate, față de 80% din ultimul salariu brut pe legea în vigoare.
A patra amânare pe pensiile magistraților
Este a patra amânare în acest caz decisă de Curtea Constituțională, dar nu e clar dacă pe 11 februarie, atunci când vom avea al cincilea termen în acest caz, vom avea și o decizie finală, pentru că și atunci e posibil ca judecătorii Curții Constituționale să amâne încă o dată această decizie.
Proiectul pe care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, prevede că pensiile magistraților ar fi reduse la 70% din ultimul salariu net și în același timp ar crește și vârsta de pensionare de la 48, 50 de ani în prezent, la 65 de ani. Însă acest lucru s-ar întâmpla treptat într-o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce înseamnă că magistrația atinge această vârstă de pensionare care se aplică acum pentru orice român în sistemul public, cea de 65 de ani, abia în anul 2041.
Ce riscă România dacă legea nu trece de CCR
Altfel, dacă această lege nu va trece de Curtea Constituțională sau dacă vom avea în continuare aceste amânări repetate din cauza neînțelegerilor între judecătorii CCR, e foarte posibil ca România să piardă peste 230 de milioane de euro fonduri europene. E vorba despre jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență aferent aceste reforme.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
