Update Raportul de activitate al DNA pe 2025. Voineag: "DNA s-a poziţionat ferm ca instituţie judiciară de referinţă"
Marius Voineag a prezentat joi, raportul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe 2025. Evenimentul a avut loc pe fondul deciziei de miercuri a Curţii Constituţionale care dă undă verde modificării condiţiilor de pensionare pentru magistraţi prin reducerea nivelului pensiilor şi creşterea treptată a vârstei de pensionare, dar şi al reacţiilor puternice generate în societate de documentarul Recorder "Justiţie capturată", în care sunt lansate acuzaţii inclusiv la adresa şefului DNA Marius Voineag, precum şi în plină desfăşurare a procedurii de selecţie pentru conducerile DNA, Parchetului ICCJ ţi DIICOT, unde Voineag candidează pentru funcţia de procuror general adjunct al Parchetului ICCJ.
UPDATE. Procurorul-şef DNA, Marius Voineag, a prezentant, joi, bilanţul instituţiei pentru anul 2025. Conform acestuia, "DNA s-a poziţionat ferm ca instituţie judiciară de referinţă".
"Întrucât este ultimul meu bilanţ în calitate de procuror şef al DNA, astăzi vă voi prezenta nu doar cifrele lui 2025, ci şi o privire de ansamblu asupra ultimului mandat. Anul trecut, în acest cadru, am arătat că am depăşit etapa de tranziţie şi că măsurile manageriale adoptate în primii ani ai mandatului au început să producă efecte vizibile. Anul 2025 a venit să confirme integral această evoluţie. DNA s-a poziţionat ferm ca instituţie judiciară de referinţă, recunoscută la nivel naţional şi internaţional pentru standardele sale de lucru", a declarat Marius Voineag, joi, la începutul bilanţului DNA pentru activitate din 2025.
El a afirmat că anul trecut au fost recrutaţi 18 procurori noi şi 41 de ofiţeri de poliţie judiciară.
"Am recrutat şi integrat 18 noi procurori şi 41 de ofiţeri de poliţie judiciară doar în anul 2025. Per ansamblu, în cei trei ani de activitate, am adus în instituţie circa 100 de noi procurori şi 144 de ofiţeri de poliţie judiciară, cu ajutorul colegilor din MAI, cărora le mulţumim pentru că a fost cel mai mare număr de ofiţeri detaşaţi în cadrul DNA din ultimii mulţi ani de zile", a transmis Marius Voineag.
El a precizat că echipa DNA cuprinde 151 de procurori, 300 de ofiţeri de poliţie, 74 de specialişti, 149 de angajaţi în funcţii auxiliare, 130 în poziţii administrative şi două persoane cu specialitate juridică asimilată.
"DNA a redevenit o structură care atrage profesionişti. Acest lucru este esenţial, deoarece fără oameni de calitate, orice strategie rămâne doar pe hârtie", a adăugat procurorul şef al DNA.
El a menţionat că DNA are capacităţi tehnice comparabile cu structuri similare din Occident.
"Pot afirma fără ezitare că DNA dispune astăzi de capacităţi tehnice fără precedent în istoria instituţiei, comparabile cu cele ale structurilor similare din Occident, iar această investiţie sunt ferm convins că va genera efecte dincolo de mandatul meu", a mai declarat Marius Voineag.
Recent, procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, afirma că există o incapacitate a instituţiilor cu atribuţii de control de a livra mai multe sesizări către DNA, el reclamând că în 2024 au existat doar 39 de astfel de cazuri, în timp ce în 2025 numărul de sesizări a crescut la aproape 80.
Cu aceeaşi ocazie, el anunţa că suma totală care reprezintă sechestrele puse de DNA se ridica, la finalul anului trecut, la 330 milioane de lei, peste bugetul instituţiei pe 2024, el apreciind că DNA a devenit "o organizaţie profitabilă".
La bilanţul pe 2024, Voineag califica activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie drept una performantă, cu numeroase realizări şi având un trend general pozitiv.. El remarca şi că instituţia "a devenit din nou atractivă din perspectiva resurselor umane". Şeful DNA consemna 5.443 de dosare soluţionate, din care 2.379 dosare nou înregistrate, conform news.ro.
Prezentarea Raportului anual de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe anul 2025 are loc joi, de la ora 11:00, la sediul Băncii Naţionale.
Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, a anunţat recent, într-un interviu la Antena 3 CNN, că suma totală care reprezintă sechestrele puse de DNA se ridica, la finalul anului trecut, la 330 milioane de lei, peste bugetul instituţiei pe 2024, el apreciind că DNA a devenit "o organizaţie profitabilă".
Întrebat despre frustrarea din societate legată de recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie, şeful DNA, Marius Voineag, a afirmat că numai în anul 2024 au existat 12 dosare de mare evaziune care au vizat prejudicii cuprinse între 18 milioane şi 96 milioane de lei.
"Avem un sechestru la zi la finalul lunii decembrie de 330 milioane de lei. Mult mai mare decât bugetul pe care îl are DNA, undeva la sub 300 milioane. Este esenţial să înţelegem că asta a fost chiar punctul candidaturii mele. Când am vorbit de DNA 2.0, m-am raportat strict la faptul că trebuie să le luăm şi banii. Dosare mari s-au făcut, dar trebuie să ne ocupăm şi de partea de recuperare a produsului infracţional. Şi marele plus pe care îl avem în momentul de faţă e că am devenit o instituţie, o organizaţie profitabilă, cum s-ar spune. Cu sechestre la zi mai mari decât bugetul pe care îi avem", a declarat Marius Voineag.
Potrivit şefului DNA, instituţia pe care o conduce se axează pe întoarcerea "banilor respectivi" în economia reală.
"E un volum foarte mare, tocmai pentru că ne-am asumat că vom pune şi noi osul la combaterea marii evaziuni fiscale. Avem un potenţial foarte mare de a trage oamenii la răspundere penală pe viitor, tocmai pentru infracţiuni care sunt cu tangenţă în zona de corupţie", a adăugat procurorul-şef, Marius Voineag.
În acelaşi interviu, el a susţinut că există o incapacitate a instituţiilor cu atribuţii de control de a livra mai multe sesizări către DNA, el precizând că "nu pot ei trimite cât putem noi livra".
Marius Voineag a afirmat că există o incapacitate a instituţiilor cu atribuţii de control de a sesiza DNA atunci când descoperă nereguli, el dând ca exemplu anul 2024 când au existat doar 39 de astfel de cazuri, în timp ce în 2025 numărul de sesizări a crescut la aproape 80.
"Este de foarte multe ori incapacitatea instituţiilor cu atribuţii de control de a se ridica la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţiei. Adică nu pot ei trimite cât putem noi livra, ca să spun pe scurt. Ei ne-au sesizat în 2024, vorbim de toate instituţiile, că vorbim de ANPC, vorbim de Curtea de Conturi, în 39 de cazuri. Noi la nivelul anului 2024 am avut 1.888 de cazuri noi înregistrate. Vă daţi seama ce cotă mică este. Noi suntem organ de aplicare a legii. Noi lucrăm cu ceea ce primim. Noi, practic, trebuie să facem analiza de legalitate în urmărire penală", a argumentat Marius Voineag.
Potrivit acestuia, multe cazuri preluate de DNA depind de informaţii provenite de la structurile de informaţii, de anchete jurnalistice sau de plângeri şi petiţii ale cetăţenilor, dar ar trebui să existe şi un flux din partea instituţiilor care au compartimente întregi de control.
"Ele trebuie să livreze mai departe. Este insignifiant. În 2025 a crescut la 78 sau 79 de sesizări. O îmbunătăţire a fost la nivelul ANAF care ne-a trimis mai multe cazuri. Când vorbim de lupta împotriva corupţiei, ea nu vizează doar DNA-ul. Ea vizează toate instituţiile care au astfel de atribuţii, în aşa fel încât ele să-ţi trimită mai departe. Ele trebuie să vină către noi. Vorbim totuşi de o incapacitate a instituţiilor cu atribuţii de control de a ne livra mai multe sesizări. Asta e un fapt", a mai declarat Marius Voineag.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
