Lia Savonea, votată preşedinte al ICCJ. De ce e considerată un "judecător toxic"

"Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea doamnei judecător LIA SAVONEA în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025", a anunţat CSM. Decizia a fost luată cu 9 voturi favorabile şi un vot împotrivă.

Savonea va prelua şefia Instanţei Supreme de la judecătoarea Alina Corbu, al cărei mandat se încheie în luna septembrie. Judecătoarea de la ICCJ a susţinut interviul pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi şi este singurul candidat care s-a înscris în cursă.

Lia Savonea: Candidez nu pentru o funcție, candidez pentru o misiune

Lia Savonea, a declarat, luni, în faţa Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, că s-a înscris în cursa pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu pentru o funcţie, ci pentru o misiune, adăugând că "cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate".

"Candidez nu pentru o funcţie, candidez pentru o misiune. Pentru mine, această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Sunt conştientă că funcţia de preşedinte la Instanţa supremă nu este o poziţie onorifică, este o răspundere grea. Experienţa pe care am acumulat-o în 21 de ani de activitate, exclusiv ca judecător în funcţii de conducere, în funcţii de execuţie, membru în colegiul de conducere, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, m-au ajutat să înţeleg, în profunzime, sistemul judiciar pe fiecare palier - judecătorie, tribunal, curte de apel şi instanţă supremă. M-au ajutat să înţeleg toţi aceşti ani că justiţia se construieşte prin decizii, iar cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate. Am învăţat că independenţa nu este un lucru câştigat, este o răspundere şi o luptă de zi cu zi", a declarat Lia Savonea, citată de Agerpres.

Ea le-a spus membrilor Secţiei pentru judecători că s-a prezentat cu un proiect axat, în principal, pe direcţii precum responsabilitate, asumare, echilibru, valorizarea meritului. "Responsabilitate şi asumare - vreau să spun că asum nu doar independenţa funcţiei, ci mai ales responsabilitatea acestei independenţe, cu tot ceea ce înseamnă ea. Echilibru - decizii bine cumpănite şi fermă faţă de orice presiune, indiferent din partea cui ar putea veni. Valorizarea meritului - promovez valorile reale din justiţie, aducă meritocraţia, meritocraţia autentică, pentru că, în opinia mea, meritocraţia nu trebuie redusă la un test grilă de evaluare a cunoştinţelor teoretice, meritocraţia presupune mult mai mult, presupune solide cunoştinţe teoretice, dar şi verificare a aptitudinii, aplicărilor corecte în activitatea de zi cu zi", a subliniat judecătoarea.

Potrivit acesteia, competenţa reală se vede în felul în care se aplică legea, nu în felul în care se vorbeşte despre ea. "Aceasta este, în opinia mea, meritocraţia reală şi pentru acest profil de judecător pledez", a spus Savonea.

Cine este Lia Savonea

Lia Savonea a fost preşedinte al CSM şi preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti - promoţia 1996, şi-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în acelaşi an, unde a exercitat şi activităţi manageriale, în calitate de preşedinte al acestei instanţe, din anul 2001 până în anul 2003, când a promovat la Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală, secţie pe care, de asemenea, a condus-o.

În toată perioada ulterioară anului 2003, a desfăşurat activitate de judecată exclusiv în materie penală. Din anul 2009, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al instanţei, în perioada 2010-2011, preşedinte cu delegaţie al Curţii de Apel Bucureşti, iar, începând cu anul 2012, a ocupat funcţia de preşedinte, relatează news.ro. 

De-a lungul timpului, Lia Savonea a luat mai multe decizii controversate, printre care şi declararea ca neconform a rechizitoriului din dosarul "Revoluţiei" în care este judecat Ion Iliescu şi rejudecarea cazului în care Mario Iorgulescu avea o condamnare definitivă de 13 ani şi 8 luni închisoare, după ce a condus maşina beat şi drogat şi a omorât un alt şofer.

Judecătoarea a explicat în proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere că o parte a publicului "nu are o înţelegere clară" a rolurilor şi responsabilităţilor instituţiilor, astfel încât "eşecurile" sunt atribuite instanţei, nu de puţine ori, "fără temei".

"Indiferent de obiectul unui dosar, cu o miză mai mare sau mai mică, şi indiferent de materie, judecătorii nu decid în funcţie de simpatii personale, ci aplică prevederile Codului civil, penal sau dispoziţiile de Drept administrativ, ori din altă materie. Atunci când informaţiile publice sunt incomplete sau, mai mult, când sunt prezentate trunchiat ori chiar tendenţios, publicul tinde să judece cazurile emoţional", a spus magistratul.

Ea adaugă că anularea unui act administrativ al unei autorităţi publice în instanţele de contencios este expresia faptului că "legea este mai presus de orice autoritate", indiferent de nivelul acesteia, reprezintă sancţionarea "unui exces de putere, nu demers abuziv al justiţiei".

Tot astfel, anularea unui contract, cauzele prin care se constată concurenţă neloială, o fraudă comercială, sustragerea de la plata taxelor datorate, condamnarea pentru fapte de corupţie sunt expresia restabilirii echilibrului juridic încălcat, fie că înfruntă un abuz de autoritate, o neînţelegere contractuală sau o fraudă, judecătorul acţionează în virtutea legii pentru a repune în drept un echilibru pierdut, a mai arătat Lia Savonea.

"În materia penală, spre exemplu, constatăm că în mod frecvent, în spaţiul public, eşecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe, probele insuficiente sau anchetele penale defectuoase sunt imputate instanţei de judecată. Confuzia între rolul acuzatorului şi cel al judecătorului afectează grav încrederea în actul de justiţie. Judecătorul nu este un executant al rechizitoriului, ci un garant al legalităţii şi un arbitru imparţial care decide exclusiv pe baza probelor administrate în mod legal. Este fundamental ca opinia publică să înţeleagă că achitarea unui inculpat nu înseamnă "slăbiciunea" instanţei, ci, dimpotrivă, reflectă aplicarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi a standardului de probă "dincolo de orice îndoială rezonabilă". Transferarea responsabilităţii eşecului acuzării asupra instanţei este un procedeu periculos pentru că slăbeşte autoritatea judecătorului şi descurajează independenţa", a subliniat judecătoarea.

Potrivit acesteia, opinia publică este influenţată înainte de verdict atunci când sunt furnizate declaraţii sau imagini care sugerează vinovăţia. "Se creează o presiune care generează un climat tensionat, iar prejudecăţile create în spaţiul public pot afecta inclusiv comportamentul participanţilor. Cum se ajunge într-un astfel de punct? Prin opţiunea organelor de urmărire penală de mediatizare, excesivă uneori, din chiar debutul anchetei penale, mai cu seamă în cauze în care există o miză publică, corectă, indiscutabil, de combatere a comportamentelor ilicite. Atunci când finalizarea unui astfel de dosar se face într-un mod diferit faţă de aşteptările amplificate, peste limita dezbaterilor acceptate într-o societate democratică, este mai probabil ca publicul să identifice o problemă în zona instanţei de judecată", a mai notat judecătoarea în proiect.

Pe 19 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat declanşarea procedurii privind numirea unui nou şef al ICCJ. Mandatul actualului preşedinte al Instanţei supreme, Corina Corbu, încetează la jumătatea lunii septembrie. Lia Savonea a promovat în funcţia de judecător la Instanţa supremă - Secţia Penală în primăvara anului 2023, după ce, anterior, a ocupat funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Ea a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii în componenţa anterioară, deţinând în anul 2019 şi funcţia de preşedinte al CSM.

Comunitatea Declic a lansat o petiţie publică "Nu mai promovați judecători toxici" împotriva Liei Savonea, către Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, după una similară demarată în 2023, care a strâns peste 20.000 de semnături. Noua petiţie are peste 67.000 de semnături. 

Potrivit sursei citate, "în perioada în care a condus Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), presa a relatat că Lia Savonea era apropiată de Liviu Dragnea și că lua decizii favorabile PSD. Mai mult, s-a numărat printre magistrații care au susținut modificările nocive aduse legilor justiției". Declic a făcut referire şi la faptul că, în 2015, "Savonea a lăsat liber un agresor sexual de minori. Judecătoarea a emis o sentinţă de doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru un bărbat care și-a agresat sexual nepoata de 13 ani. Savonea a considerat că fetița și-a dat acordul, pentru că nu și-a anunțat părinții".

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰