"Legea Vexler", adoptată în forma inițială de deputați, după reexaminarea cerută de președintele Nicuşor Dan
Deputaţii au adoptat, miercuri, reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, potrivit Agerpres.
Legea a fost adoptată cu 173 de voturi "pentru", 101 voturi "împotrivă" și șase abțineri.
Proiectul legislativ, inițiat de deputatul comunității evreiești din România, Silviu Vexler, a fost adoptat în forma inițială, respectiv în cea votată de Senat, în conformitate cu decizia Curții Constituționale.
Legea privind interzicerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, reexaminată la cererea preşedintelui
Legea a fost trimisă la promulgare pe 21 iunie, însă anterior au fost formulate sesizări de neconstituționalitate. Pe 18 iunie, deputați ai grupurilor parlamentare S.O.S. România, AUR, POT, precum și parlamentari neafiliați au depus o sesizare, urmată, pe 10 iulie, de o sesizare formulată de președintele României.
Prin Decizia nr. 356/2025, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de șeful statului.
Ulterior, la 3 decembrie 2025, președintele României a cerut reexaminarea legii, invocând lipsa de previzibilitate a unor definiții juridico-penale, care ar putea conduce la interpretări neunitare sau abuzive, potrivit raportului comisiilor parlamentare.
Legea clarifică când un grup de trei persoane devine organizație cu caracter fascist
Conform proiectului de lege, prin organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înțelege orice grup format din cel puțin trei persoane, cu activitate temporară sau permanentă, care promovează idei sau doctrine bazate pe ură și violență etnică, rasială sau religioasă, superioritatea unor rase, incitarea la xenofobie, șovinismul sau recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale. În această categorie pot fi incluse partide, asociații, fundații, societăți comerciale și alte persoane juridice.
Prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțeleg documente de propagandă politică, precum manifeste, afișe, fotografii, materiale audio-video, statute sau programe care transmit aceste doctrine.
Legea definește drept persoane vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război pe cele condamnate definitiv de instanțe române sau străine, precum și pe persoanele din conducerea organizațiilor al căror caracter criminal a fost constatat de instanţe penale internaţionale.
Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi. Nu constituie infracţiune fapta dacă este săvârşită în afara unui scop politic sau propagandistic, în interesul artei ori ştiinţei, al cercetării sau educaţiei, în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public sau în scop personal, între particulari.
De asemenea, promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război, precum și promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se sancționează penal.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
