23.04.2026, 14:57
Istoric: Când au mai demisionat în bloc miniştrii unor partide
Au mai existat diverse situaţii după 1989 în care miniştrii unei formaţiuni politice au demisionat în bloc din coaliţiile de guvernare din care făceau parte.
Situaţia din septembrie 2021, când USR şi-a retras miniştrii din Guvernul Cîţu
La 6 septembrie 2021, copreşedinţii USR PLUS, Dan Barna şi Dacian Cioloş, au anunţat că toţi miniştrii USR PLUS se vor retrage din cabinet pe 7 septembrie. Anterior, la 3 septembrie, premierul de atunci, Florin Cîţu, le-a cerut miniştrilor USR demisia de onoare, după ce aceştia au anunţat că depun, în aceeaşi zi, o moţiune de cenzură alături de AUR. Unul dintre motivele tensiunii între USR şi ceilalţi membri ai coaliţiei de guvernare (PNL+USR+UDMR) a fost legat de adoptarea programului Anghel Saligny cu care USR nu era de acord.
În 8 septembrie, prim-ministrul Florin Cîţu a propus noi miniştri interimari în locul miniştrilor retraşi de la USR PLUS, iar Guvernul Cîţu a devenit un guvern minoritar format din PNL şi UDMR. În timp ce moţiunea de cenzură a USR şi AUR a fost amânată pentru că a făcut obiectul unei sesizări cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, PSD a depus, la rândul său, propria moţiune de cenzură.
La 5 octombrie, moţiunea de cenzură a PSD a fost adoptată, iar Guvernul Cîţu a fost demis. În septembrie 2021, USR făcea parte din coaliţia de guvernare PNL+USR+UDMR, condusă de Florin Cîţu (dec. 2020 - nov. 2021). Din 8 septembrie 2021, de când miniştrii USR s-au retras de la guvernare şi până la 25 noiembrie 2021, când s-a format un nou guvern PSD+PNL+UDMR, condus de Nicolae Ciucă, Guvernul Cîţu a funcţionat ca interimar.
Situaţia din august 2019, când ALDE şi-a retras miniştrii din Guvernul Dăncilă
La data de 26 august 2019, partidul lui Călin Popescu-Tăriceanu, ALDE, a decis să iasă din coaliţia de guvernare PSD+ALDE, condusă de Viorica Dăncilă, şi să susţină candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie. "Coaliţia a funcţionat defectuos. Am încercat să credităm această guvernare pentru că am considerat că e nevoie de o anumită stabilitate politică şi nu am obiceiul să fac opoziţie în cadrul guvernului", a spus liderul formaţiunii, Călin Popescu-Tăriceanu, la 26 august.
La 27 august, premierul Viorica Dăncilă a transmis preşedintelui Klaus Iohannis propuneri de miniştri interimari, după retragerea unor miniştri ai ALDE. Ramona Mănescu, ministru din partea ALDE, a ales să îşi continue activitatea în Guvern, ca ministru al Afacerilor Externe.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la 5 septembrie, că respinge categoric propunerile pentru miniştrii interimari. Drept urmare, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi preşedintele României pe tema refuzului şefului statului de numire a miniştrilor interimari.
Curtea Constituţională a României a stabilit, la 18 septembrie, că există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis pe tema refuzului şefului statului de revocare din funcţie a unor miniştri şi de desemnare a interimarilor. Totodată, CCR a stabilit, referitor la desemnarea miniştrilor plini, că nu există conflict între premier şi preşedinte, şeful statului nefiind obligat să semneze decretele de numire a acestora. În schimb, preşedintele este obligat să emită de îndată decretele de revocare a miniştrilor, precum şi pe cele de desemnare a miniştrilor interimari.
În 10 octombrie, avea să fie adoptată moţiunea de cenzură a PNL, USR, PMP, UDMR, Pro România şi ALDE îndreptată împotriva Guvernului Dăncilă. În 4 noiembrie 2019 avea să fie învestit un nou Guvern minoritar PNL, condus de Ludovic Orban (nov. 2019 - martie 2020).
Situaţia din iunie 2017, când PSD şi ALDE şi-a retras miniştrii din Guvernul Grindeanu
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, la 14 iunie 2017, că toţi miniştrii social-democraţi şi-au prezentat demisiile din Guvernul Grindeanu (ian.- iun. 2017) înainte de reuniunea Comitetului Executiv Naţional al PSD.
La rândul său, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat, la 15 iunie, că formaţiunea sa a votat retragerea sprijinului politic pentru Guvernul condus de Sorin Grindeanu (coaliţia PSD+ALDE), precizând că miniştrii ALDE şi-au dat demisia.
Pentru că premierul Sorin Grindeanu nu a demisionat la rândul său, a fost exclus din partid, iar PSD a depus, la 15 iunie, o moţiune de cenzură pentru a înlătura guvernul.
La 21 iunie, PSD-ALDE şi-a demis, prin moţiune de cenzură, propriul guvern. Singurii din echipa guvernamentală care au făcut opoziţie acestui demers au fost premierul Sorin Grindeanu, secretarul general al Executivului, Victor Ponta, şi ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu. Celelalte partide au preferat să nu se implice în confruntarea din interiorul PSD. Guvernul Sorin Grindeanu avea să fie înlocuit, câteva zile mai târziu de Guvernul Mihai Tudose.
Situaţia din 2009, când PSD şi-a retras miniştrii din Guvernul Boc I
La 1 octombrie 2009, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a anunţat că întreg grupul ministerial al PSD "este astăzi în măsură să-şi anunţe demisia". "Conform anunţului nostru şi a deciziei noastre, întreg grupul ministerial PSD, solidar cu vicepremierul Dan Nica este astăzi în măsură să anunţe demisia miniştrilor PSD din Guvernul actual al României", a declarat preşedintele PSD, Mircea Geoană. Mircea Geoană l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu că prin semnarea remanierii lui Dan Nica, a generat o criză politică, suprapusă peste o gravă criză economică şi socială.
La 13 octombrie 2009, Guvernul Boc I PSD+PDL (dec. 2008 - dec. 2009) a fost demis prin moţiunea de cenzură, iniţiată de PNL şi UDMR şi votată şi de PSD. La 23 decembrie avea să fie învestit Guvernul Boc II (dec. 2009 - febr. 2012), format din PDL+UMDR+UNPR.
Demisii în bloc ale miniştrilor au mai avut loc şi în guvernele Victor Ciorbea (dec. 1996 - apr. 1998) şi Radu Vasile (apr. 1998 - dec. 1999).