Video Povestea de film a celor 3 brăţări de patrimoniu expuse în Capitală. Ar fi fost scoase din ţară de un deputat

După un traseu prin mai multe ţări, în care nimeni nu le-a ştiut istoria şi provenienţa, cele trei brăţări de patrimoniu din epoca bronzului, cu o valoare inestimabilă, au putut fi din nou admirate la Muzeul de Istorie din Bucureşti.

"Sunt foarte frumoase, sunt puternic decorate, dar nu am avut timp să mă uit îndeaproape. Știu doar povestea. Povestea e destul de surprinzătoare pentru că au fost furate și duse în altă țară și apoi aduse înapoi.", spune o persoană. 

Obiectele de patrimoniu sunt realizate din aur masiv, cu dimensiuni impresionante şi ornamente bogate.

"E de dinaintea romanilor, înainte de civilizație, de fapt, și poți vedea că decorațiile sunt unice. E o poveste interesantă.", adaugă un alt vizitator al muzeului. 

Povestea nu doar că este interesantă, dar poate fi oricând scenariul unui film de acţiune. Drumul celor trei brăţări începe în 2019. Se presupune că acestea au fost monedă de schimb pentru arme de vânătoare de zeci de mii de euro. Procurorii care au instrumentat dosarul spun că un fost deputat român, prosper om de afaceri, le-ar fi scos din ţară şi le-ar fi dăruit unui bun prieten din Belgia, doctor de profesie.

"Ca şi elemente de certitudine, este că a fost în posesia lor, le-a predat cetăţeanului belgian, au fost scoase din ţară.", explică Ioan Şandru, procuror de caz. 

Un an mai târziu, cel din urmă a încercat să le scoată la licitaţie în paradisul bogaţilor, în Monaco, pentru nişte sume fabuloase. Atunci le vede şi o pasionată de artefacte. Zeci de ore de cercetări o conduc pe femeie în România. Autorităţile de la muzeul de Istorie, după expertize, îşi dau seama că brătările sunt de pe teritoriul nostru.

"Și de la bun început s-a observat că acele bunuri nu ar fi putut să provină din zona Flandrei și, de fapt, a vestului Europei, ci cu siguranță aveau legătură  cu să-i spunem spațiul definit de Munții Carpați și zona Apusenilor și a regiunilor Crișana și Maramureș. Aurul avea o semnatură specifică zăcămintelor de aur din Transilvania și Maramureș, astfel încât a fost unul dintre argumentele majore că obiectele provin de pe teritoriul actual al României.", spune Corina Borș, arheolog expert și cercetator științific. 

Licitaţia e sistată şi începe o anchetă ca de film.

Doar două dintre brățări au fost scoase la licitație, iar suma de pornire era estimată era de 80.000-100.000 de euro. O a treia a fost găsită ulterior la percheziții la belgianul care le avea la vânzare. 

În timpul percheziţiilor, belgianul îi trimite un SMS criptat prietenului din România prin care îl avertiza că anchetatorii au intrat pe fir.

Mesajul i-a făcut pe procurori să ajungă la noi ţară. S-au deschis anchete peste anchete. Totul se opreşte însă în 2022. Cetăţeanul belgian moare, dar în acelaşi an se dă un ordin europen de anchetă. Procurorii încearcă să refacă traseul complet al brăţărilor. Fără succes. Totul s-a terminat fără ca nimeni să fie găsit vinovat.

"El a fost făcut suspect, dosarul este închis, a fost dată soluţie de clasare pe aspectul acesta al  învinuirii de tăinuire. Din cauza celor două decizii arhivunoscute pronunţate de Curtea Constituţională în materie de prescripţie.", adaugă Ioan Şandru. 

Contactat telefonic, deputatul român susţine că nu are nicio implicare în acest caz.

"Nici nu le-am văzut niciodată, nu ştiu despre ce e vorba. Scrie în dosar tot.", precizează fostul deputat. 

Cele trei brăţări reprezintă unele dintre cele mai valoroase descoperiri arheologice recuperate în ultimii ani.