Video Oamenii din fruntea instituţiilor antidrog, numiţi politic. La ANA a ajuns o farmacistă: "M-am blocat"
Aproape 70% dintre români cred că statul nu ajută oamenii care au probleme cu drogurile. Şi au dreptate. România e acum la cel mai mare nivel al consumului de droguri din istorie. 2 milioane de români au testat măcar o dată stupefiante. Vârsta consumatorilor a ajuns la 13 ani. În loc să construiască centre în care să trateze adicţiile, statul face proiecte, statistici şi e într-o continuă reorganizare. În plus, numeşte în fruntea agenţiilor, care ar trebui să ne protejeze copiii, oameni total nepregătiţi dar bine protejaţi politic. V-am arătat la Observator, de-a lungul anilor, tot felul de exemple. Nimic nu pare să se schimbe.
Georgel Cristian Ivan. Fost şef al fostei agenţii naţionale Antidrog. Numit în această funcţie după ce a condus IPJ Dolj. Timp de vreo 10 minute a încercat să ne spună, într-o propoziţie, aceeaşi propoziţie, care este rolul agenţiei pe care o conduce.
"Încercăm. Încercăm? Merge, Andrei? Bun. Cum arată Agenţia Naţională Antidrog în 2022 şi care este rolul agenţiei? Agenţia Naţională Antidrog face parte din Ministerul de Interne, este structura Ministerului de Afacerile Interne. (…) Agenţia Naţională Antidrog face parte din Ministerul de Interne, doctore, fii lângă mine să nu spun prostii, te rog frumos. Încă o dată. Agenţia Naţională Antidrog este structura Ministerului de Interne. Nuu, sunt groaznic, e cumplit", a fost bâlba fostului preşedinte ANA, Georgel Cristian Ivan.
Un interviu de o oră, fără răspunsuri clare
O oră şi şase minute a durat tot interviul. Cristian Ivan nu a reuşit să răspundă la întrebări simple, elementare, din domeniul său de activitate. Într-un final, a dat vina pe lipsa de personal încercând să găsească un motiv pentru care consumul de droguri a explodat în rândul tinerilor. La acel moment ANA avea 220 de angajaţi. 80% din bugetul agenţiei se ducea, anual, pe salarii.
"Nu, nu am trac, dar trebuie să spun lucrurile ca să nu deranjez pe nimeni, asta e problema mea. Ce să spun, că e o mizerie, că n-ai cum să te dezvolţi niciodată cu 5 oameni. Dă chestia asta pe post şi am terminat balamucul", a declarat, în trecut, Georgel Cristian Ivan.
Balamucul s-a terminat, într-adevăr, la 3 zile după acest interviu. Georgel Cristian Ivan a fost schimbat din funcţie. La 10 luni de la numire.
O nouă conducere, aceeași problemă: consumul de droguri explodează
"Schimbă ceva sacrificarea mea? ok, deci sună şi zice, ia aduceţi-l mă, pe prostul ăla, care a dat interviul ăla. Mai eşti, mă, şmecher? Da. puf! Ia, du-te, mă, de aici, că poate ai treabă şi te reţinem. Ăsta e sistemul!", a punctat fostul preşedinte ANA.
Sistemul l-a înlocuit pe Cristian Ivan cu Ramona Dabija, comisar şef de poliție, la vremea respectivă. Ea a condus agenţia până în martie 2025, când agenţia s-a închis. Nu, problema drogurilor nu era rezolvată. Ba din contră.
Cifrele sunt dramatice.
- 1 din 10 tineri a consumat măcar o dată droguri.
- 1 elev din 10 elevi consideră că poate avea acces ușor la droguri.
- 2 milioane de români au consumat droguri cel puțin odată în viață.
- Tot mai mulţi copii ajung să se drogheze de la vârsta de 13 ani.
Guvernul înființează o nouă agenție antidrog, direct sub primul ministru
Guvernul a înfiinţat altă agenţie. Nu sub umbrela MAI, ci sub directa coordonare a primului ministru. Şi cu un nume răsunător: Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor. Printre atribuţii: elaborarea Strategiei naţionale antidrog şi a planului de acţiune.
Conducerea noii agenţii a fost numită pe stil vechi.
"Este o poziție în care eu am fost numită printr-o negociere politică care a avut loc între Partidul Național Liberal de la Botoșani, și cei care conduceau guvernul în acel moment", a precizat Luciana Buliga, actuala preşedintă a Agenţiei Naţionale Antidrog.
Luciana Buliga e farmacist. Deţine, la Botoşani, împreună cu familia, un lanţ de farmacii. Dar simţea că poate să facă mai mult pentru ţară.
De la farmacist la șefa politicilor antidrog
"În politică trebuie să-ți sufleci mâinile și să faci lucruri bune pentru oameni. În politică trebuie să-ți rupi din timpul tău și să lucrezi pentru oameni", a spus Luciana Buliga.
Doar că oamenii nu mai cred în nimic legat de politică. Potrivit Studiului Naţional Antena, încrederea românilor în politicieni a ajuns la un minim istoric, 3%. Şi cum să fie altfel, dacă persoana pusă de partid să lupte cu drogurile nu poate răspunde la întrebări elementare.
Reporter Observator: Credeți că ar trebui dezincriminat consumul?
Luciana Buliga, preşedinte ANA: Nu. De ce?
Reporter Observator: Adică, argumente pe care vă bazați acest răspuns clar de nu, pe care mi le-ați dat imediat.
Luciana Buliga: Cred că m-am blocat.
Instituții importante conduse de oameni fără experiență
Spijiniţi de politicieni, astfel de oameni ajung să conducă instituţii de interes naţional, care consumă milioane din bugetul statului. Un alt exemplu este Centrul Național de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog. O instituţie înfiinţată de Guvern în 2009, în subordinea Ministerului Sănătăţii, "care asigură implementarea, coordonarea şi evaluarea la nivel naţional a politicilor de sănătate mintală şi a politicilor privind prevenirea şi tratamentul adicţiilor".
Cătălina Constantin conduce instituţia din 2021. Înfiinţarea acestui centru a fost cerută de UE. Făcută doar aşa, de ochii Bruxelles-ului, instituția a avut iniţial doar 4 angajați, dintre care unul era şef. Aşa a funcţionat timp de 12 ani.
"Așa am găsit eu instituția. Habar nu aveam că există instituția aceasta, Directorul Direcției Generale de Asistență Medicală de atunci m-a solicitat să depun dosar, că a fost un concurs de dosare pentru postul de director ca să o ajut să pună instituția pe picioare", a transmis Cătălina Constantin, directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.
A început să facă angajări, planuri, studii, conferinţe, parteneriate cu spitale şi cursuri pentru specialişti. Pe hârtie totul arată perfect.
"Sunt destul de substanțiale schimbările pe care le-am... propus și în mare parte au fost aprobate. Agenția abia din iunie a început să recruteze și a avut buget. Când să se vadă impactul în societate? Când?", a adăugat Cătălina Constantin.
Rezultate invizibile după 16 ani de existență
Am răspunde noi: în cei 16 ani de la înfiinţare. Să ne mirăm că aproape 70% dintre români consideră că statul nu acordă ajutor suficient oamenilor care au probleme cu drogurile?
"Aici avem nevoie de programe coerente de prevenire, încă nu le avem, o să le avem. O să le avem probabil în 2027, făcute ca la carte, pentru că există o strategie întreagă de cum se fac astfel de programe de prevenire", a subliniat directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.
"Suntem o populație dependentă? Nu. Nici bolnavă? Nu. Avem ceea ce se cheamă simțul umorului. Simțul umorului ne scoate din multe", a mai declarat Cătălina Constantin.
Conducere politică la Autoritatea pentru Drepturile Copiilor
Amuzant, nu? La fel de "amuzantă" a fost întâlnirea de la Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copiilor şi Adopţii, instituţia care trebui să ne protejeze copiii, inclusiv de droguri.
Reporter Observator: Câţi copii sunt în România?
Helena Omna Raicu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Copiilor şi Adopţii: Nu pot să vă dau o cifră exactă în acest moment.
Reporter Observator: Vorbeaţi despre drepturile copilului şi mă gândeam că e important să aducem în discuție câți copii sunt în România.
Vicepreşedinta (intervenţie): Sunt peste 3 milioane de copii. Vorbim de copiii minori de cei sub 18 ani, da?
Da. Minori. Adică sub 18 ani. Instituţia care are grijă de ei este condusă de două doamne.
"Mi s-a părut absolut normal să facem un interviul împreună, fiind împreunã co-partenere pentru funcţia de conducere a acestei instituţii. Eu sunt preşedintele, doamna este vicepreşedintele acestei instituţii", a specificat preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Copiilor şi Adopţii.
Ambele au fost numite pe linie de partid.
"Bineînţeles, aşa se fac numirile de către premier. Politic, bineînțeles", au aprobat ambele femei.
De profesie optometrist, Helena Omna Raicu, a devenit în 2020 consilier în Ministerul Sănătăţii. Din aprilie se ocupă de protecţia copiilor. Cu atenţie sporită acordată copiilor adoptabili.
"Numărul de copii sub vârsta de 2 ani sunt doar 194 de copii. Copiii între 3 și 6 ani sunt... 382 de copii, între 7 și 13 ani sunt 547 de copii între 14 și 17 ani sunt 43 de copii. În acest moment total copiii adoptabili naționali sunt 1116", a spus aceasta.
Avertismentul sociologilor
50 de copii s-au pierdut printre hârtiile din care a tot citit în timpul interviului.
"Oameni care nu performaseră într-un domeniu sau altul şi au ales politica pentru că, iată, se pare că era cea mai uşoară cale de a face bani şi de a accesa statusuri superioare. Sunt oameni care nici măcar nu au pregătirea de bază. Nu văd ce legătură au inginerii cu Curtea de Conturi, ce legătură au juriştii cu Romatsa. Sigur că sunt probleme, dar să numim oameni care care au experienţă în domeniul acesta, altfel nu putem să urnim ţara", a explicat Marius Pieleanu, sociolog.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
