(P) Hipertensiunea arterială, boala tăcută pe care nu trebuie s-o ignori. Dr. Florin Barbu, Campus Medical Pallady: Nu trebuie să aștepți să apară problemele – vino la control cât încă ești bine
În România, peste 7 milioane de persoane trăiesc cu hipertensiune arterială (HTA), arată datele Societății Române de Cardiologie. Este o afecțiune tăcută, fără simptome evidente, dar cu efecte majore asupra sănătății: infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau renală. În fiecare an, zeci de mii de români suferă complicații grave cauzate de o tensiune arterială crescută care ar fi putut fi prevenită sau controlată la timp.
La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 1,28 miliarde de oameni trăiesc cu hipertensiune, iar aproape jumătate dintre ei nu știu că au această afecțiune. Este una dintre principalele cauze de deces cardiovascular, dar și una dintre cele mai ușor de diagnosticat – cu un simplu tensiometru.
Dr. Florin Barbu: „Hipertensiunea este o afecțiune pe care mulți pacienți o descoperă abia când apar complicațiile”
„Hipertensiunea arterială este o boală extrem de frecventă, dar care nu doare. Și tocmai asta o face periculoasă – pentru că pacientul nu simte nimic, nu merge la medic, iar boala evoluează în tăcere”, explică Dr. Florin Barbu, medic specialist cardiologie, în cadrul Campusului Medical REGINA MARIA Pallady.
Hipertensiunea arterială este adesea numită „ucigașul tăcut” pentru că nu provoacă simptome evidente ani la rând, deși poate atinge valori periculos de ridicate. În acest timp, afectează în tăcere organe vitale – creierul, inima, rinichii, ochii.
„Pacienții pot trăi ani întregi cu hipertensiune fără să știe, iar când apar simptomele, în multe cazuri e deja prea târziu – apar accidente vasculare, infarct miocardic, insuficiență cardiacă sau boală renală avansată,” avertizează medicul cardiolog. Fără tratament și control, HTA crește riscul de accident vascular cerebral (inclusiv hemoragic), boală cardiacă ischemică, aritmii severe precum fibrilația atrială, dar și de afecțiuni grave ale vaselor de sânge, inclusiv anevrism de aortă, boală arterială periferică sau orbire.
El atrage atenția asupra faptului că, în România, o mare parte dintre pacienți vin la consult când este deja prea târziu. „Din păcate, ajungem să vedem pacienți în faze avansate ale bolii – care au suferit deja un infarct sau un AVC, și abia atunci descoperă că aveau hipertensiune de ani de zile.”
Tinerii nu sunt ocoliți de hipertensiune
Contrar percepției populare, hipertensiunea nu este doar o problemă a vârstnicilor. Tot mai mulți pacienți tineri, inclusiv sub 40 de ani, sunt diagnosticați cu HTA. „Vârsta pacienților hipertensivi a început să scadă. Vedem tot mai mulți tineri care au deja valori tensionale crescute. Stresul, lipsa de mișcare, alimentația nesănătoasă, fumatul și consumul de alcool sunt cauze frecvente. În plus, foarte mulți nu dorm suficient sau au un stil de viață dezechilibrat, ceea ce contribuie major la apariția hipertensiunii”, spune Dr. Barbu.
Stresul – un aliat tăcut al hipertensiunii arteriale
Stresul nu doar ne afectează starea de spirit, ci și tensiunea arterială. Episoadele de stres acut pot crește temporar valorile tensionale, însă adevărata problemă apare atunci când stresul devine o constantă zilnică. „Stresul cronic activează sistemul nervos simpatic și favorizează obiceiuri nocive – alimentație dezechilibrată, fumat, consum de alcool sau lipsa activității fizice – toate cu impact direct asupra tensiunii arteriale,” explică Dr. Florin Barbu. Societatea Europeană de Hipertensiune recomandă, în acest context, o igienă emoțională și fizică riguroasă: mișcare regulată, somn suficient (7–9 ore/noapte), hobby-uri relaxante, limitarea cofeinei și a alcoolului, dar și evitarea substanțelor psihoactive.
Noile tehnologii vin în sprijinul pacienților. Dispozitive precum ceasurile inteligente promit monitorizarea tensiunii prin senzori de tip fotopletismograf, însă, potrivit ghidurilor, acestea necesită validare înainte de a fi folosite în mod clinic. „Chiar dacă unele device-uri nu sunt încă standardizate, avem deja tensiometre digitale care pot transmite date direct către telefonul pacientului sau medic. Acest lucru îmbunătățește semnificativ urmărirea tratamentului și comunicarea pacient-medic,” adaugă specialistul.
Valorile normale ale tensiunii și cum se pune diagnosticul
Tensiunea normală se situează în jurul valorii de 120/80 mmHg. Diagnosticul de hipertensiune se pune dacă valorile sunt constant peste 140/90 mmHg, în repaus și în mai multe momente ale zilei. „O singură măsurătoare nu este suficientă. Avem nevoie de mai multe valori consecutive, în condiții standardizate. De aceea, recomand pacienților să-și măsoare tensiunea acasă, de mai multe ori pe zi, timp de câteva zile. În unele cazuri, folosim Holterul de tensiune – un dispozitiv care monitorizează valorile timp de 24 de ore, oferind o imagine clară a profilului tensional al pacientului”, explică medicul.
Cum recunoști hipertensiunea? De cele mai multe ori, nu o recunoști
De cele mai multe ori, hipertensiunea nu dă simptome. Însă, în unele cazuri, pot apărea dureri de cap, amețeli, tulburări de vedere, bătăi neregulate ale inimii, sângerări nazale. „Simptomele nu sunt specifice, și mulți pacienți le pun pe seama oboselii sau stresului. Însă, dacă apar recurent, este important să consulți un medic și să îți măsori tensiunea regulat”, avertizează Dr. Barbu.
Tratamentul hipertensiunii – între stil de viață și medicație
Tratamentul hipertensiunii este un „dans în doi”. Este un parteneriat de lungă durată dintre pacient și personalul medical, având în centru pacientul. Acesta trebuie să investească în propria educație pentru a ajunge să înțeleagă riscurile hipertensiunii și beneficiile tratamentului.
Primul pas în tratarea hipertensiunii este modificarea stilului de viață: reducerea consumului de sare, scăderea în greutate, activitate fizică regulată (cel puțin 30 de minute pe zi), renunțarea la fumat și reducerea alcoolului, gestionarea stresului și a odihnei. „Este ideal ca pacientul să-și poată controla tensiunea prin schimbări de stil de viață. Însă, în foarte multe cazuri, este nevoie de tratament medicamentos – iar acesta trebuie urmat cu rigurozitate. Foarte important: tratamentul nu se întrerupe atunci când te simți bine. Nu este o pastilă pe care o iei o săptămână și gata. Este un tratament cronic, care ține boala sub control pe termen lung”, subliniază Dr. Barbu.
În plus, atrage atenția asupra riscurilor automedicației: „Pacienții au tendința să ia tratamentul de la prieteni sau de pe internet. E complet greșit. Fiecare caz e diferit, și doar medicul poate stabili schema terapeutică potrivită.”
Monitorizarea constantă salvează vieți
„Hipertensiunea nu este o condamnare, dar trebuie tratată cu seriozitate. Cu monitorizare regulată, stil de viață echilibrat și tratament personalizat, pacienții pot avea o viață lungă și activă. Însă cheia este prevenția. Nu trebuie să aștepți să apară problemele – vino la control cât încă ești bine”, este mesajul pe care Dr. Florin Barbu îl transmite pacienților, indiferent de vârstă.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
