Video Caracatiţa din spatele afacerilor cu peşte. Cultura şpăgii a dus calcanul aproape de dispariţie
În România, calcanul nu se prinde cu plasa, ci cu mită. Specie protejată pe hârtie, peştele e monedă de schimb în realitate. Cotele impuse de Uniunea Europeană sunt, pe litoral, simple recomandări negociabile. În funcţie de cine dă mai mult. Acolo unde ar trebui să fie control, apare complicitatea. DNA anchetează patru inspectori pentru luare de mită şi fals intelectual. Vorbim despre o rețea în care șpaga înoată nestingherită, iar legea e prinsă în năvod. Azi, dezvăluim mecanismul din spatele unei afaceri care miroase mai tare decât orice pește lăsat la soare. Urmăriţi o anchetă Observator realizată de Andreea Filip şi Ionuţ Văduva.
Într-o zi bună, pe la ora 5 dimineaţa, în largul Mării Negre, năvoadele sunt deja pline iar pescarii fericiţi. Calcanul, regele Mării Negre, e un peşte tot mai rar şi foarte scump. O delicatesă. În restaurante poate ajunge şi la 100 de lei porţia. De câţiva ani oamenii au descoperit gustul calcanului. Iar cel mai bun pare să fie cel din Marea Neagră. Aşadar, o afacere profitabilă pentru cine îl prinde. Mai ales că se prinde greu. Calcanul stă la 60 de metri adâncime, pe fundul mării, iar pescarii aşteaptă uneori şi 2 săptămâni ca să îl scoată cu năvodul. Pescuitului excesiv şi braconajul, l-au transformat dintr-un peşte uitat pe fundul mării într-o specie în pericol de dispariţie. Din 2017 Uniunea Europeană a fost nevoită să pună frână pescuitului de calcan. Altfel, dispărea.
Anul trecut, de exemplu, din 120 de pescari autorizați doar 73 au primit cotă de calcan
"E o cotă alocată astfel încât să nu fie dezechilibrat sistemul", a declarat Dragoş Simion, ANPA. Sistemul biodiversitatii marine pare să fie bine. Problema e la oameni. La noi, Agenţia naţională de pescuit şi acvacultură e institutia care se ocupă cu împărţirea cotei de calcan între toţi pescarii autorizaţi. Un lucru care a stârnit mereu valuri de furie şi acuzaţii de toate părţile. "Când s-au făcut alocările de cote de calcan au fost scandaluri, tot timpul au fost pescari mulţumiţi şi pescari nemulţumiţi", a declarat Laurențiu Mirea, președinte Federaţia Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră. "Criterile s-au mai schimbat. Acum au introdus un punctaj, tot ca să elimine pe ăia mici", a declarat Ciprian Gârtone, pescar.
Anul trecut, de exemplu, din 120 de pescari autorizați doar 73 au primit cotă de calcan. Anul acesta, 50. Cei rămaşi pe dinafară sunt, evident, furioşi. Din birouri, de la Bucuresti, situatia se vede, însă, bine. "Toată alocarea se face în modul cel mai corect, e supravegheată de mine", a declarat Dragoş Simion, ANPA. "Toată lumea vrea să pescuiască, să aibă cotă cât mai mare la calcan, în schimb omit celelalte specii", a declarat Mihael Leonov, secretar de stat Ministerul Agriculturii.
Aşa că, cine ţine cu tot dinadinsul la calcan, încearcă să descurce cum poate. Cei care aşteaptă pe ponton sunt inspectorii de la Agentia nationala de pescuit şi acvacultură, cunoscută ca ANPA. Adică acei oameni ai statului care trebuie să se asigure că pescarii respectă legea si cantităţile de peşte alocate. Să vă explic exact cum se întâmplă. Toate bărcile sau pescadoarele care pleacă in larg sa arunce plasele pentru calcan au un GPS pe care pescarii sunt obligati să îl ia la bord şi să îl activeze astfel încât traseul să fie vizibil. Dispozitiv pe care îl primesc odată cu autorizaţia. Când se întorc la mal, indiferent de oră - că e zi sau noapte - doi inspectori sunt aici ca să cântărească peştele şi să completeze o aşa numită declaraţie de captură. Astfel, la final de an, se va şti, spre exemplu, cât calcan a adus de pe mare barca X sau pescadorul Y.
În realitate, pescarii spun că lucrurile se întâmplă cu totul altfel. Şi că, în unele rapoarte ANPA apare mai puţin de jumătate din cantitatea de peşte care a fost pescuit. "Un exemplu, au prins 2 tone de calcan si au declarat 100 de kg, şi diferenţa s-a comercializat la negru", a declarat Laurențiu Mirea, președinte Federaţia Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră. DNA a intrat pe fir şi a început să strângă dovezi pentru toate ilegalităţile. In luna mai, anul trecut, a venit vestea bomba - 4 inspectori de la ANPA sunt anchetaţi. Există şi interceptări, şi un dosar consistent la DNA în care, spun surse din interior, sunt şi cele 7 rapoarte false întocmite de inspectori. "Consider ca este pescuit ilegal, evaziune fiscală, marfă nedeclarată", a declarat Laurențiu Mirea, președinte Federaţia Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră.
Ancheta e încă în derulare. Asa că cei 4 inspectori sunt liberi sa isi faca in continuare meseria, asa cum stiu ei mai bine. De fapt, doar 3 dintre ei pentru ca unul e in concediu medical de aproape o jumatate de an. "Pontonul este făcut de noi, din banii noştri. Tot ce vedeţi aici este făcut din banii noştri. Stăm ca în evul mediu, nu interesează pe nimeni", a declarat Dan Giurgiu, proprietar pescador. S-a ajuns la situatii absurde în care oamenii au autorizaţie să pescuiască dar nu au unde să descarce peştele. Absurdul merge şi mai departe. Atunci când ajung cu marfa în marile lanţuri de magazine, pescarii află că peştele lor nu e bun. "De afară, din toată lumea. Numai al nostru nu e bun. Nouă ne-a întors nişte peşte că e mic. Păi ăsta este stavridul de Marea Neagră. Ăsta e peştele nostru care se mânâncă de o viaţă. Când mâncam "nicio masă fără peşte" de unde aduceam, de afară? Mâncam de aici", spune un pescar.
În perioada aceea, anii '70-'80, România producea aproximativ 300.000 de tone de pește pentru consumul intern și avea 50.000 de pescari profesioniști. Acum, 80 la sută din consumul de peşte al României e asigurat de alte ţări - Italia, Spania sau Grecia. In schimb, 70 la sută din productia autohtonă se vinde pe piata neagră. Între timp, statul a găsit soluţia pentru rezolvarea tuturor problemelor. Se reorganizează. La finalul anului trecut, ANPA a fost desfiinţată prin hotărâre de Guvern, şi s-a comasat cu Agenţia Domeniilor Statului. O modalitate prin care, spun oamenii din domeniu, statul va putea să controleze mai bine şi doar în avantajul lui, zonele de pescuit din Deltă. Consiliul Consultativ al Mării Negre a avertizat deja Comisia Europeană să fie cu ochii pe România care, în condiţiile date, nu-şi va mai putea respecta obligaţiile faţă de UE.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
