Observator » Advertoriale » România intră în conversația internațională despre excelență. Cercetarea, prezentată la Dublin

România intră în conversația internațională despre excelență. Cercetarea, prezentată la Dublin

Redactia Observator | Timp citire: 3 minute
Publicat la 13.08.2026, 18:09 | Modificat la 13.08.2026, 18:11

O cercetare realizată în România despre mecanismele neurocognitive din spatele performanței a fost prezentată astăzi, la Dublin, în cadrul celei de-a XX-a Conferințe Internaționale ECHA - European Council for High Ability. „Profilul Neurocognitiv al Excelenței din România” analizează modul în care funcționează creierul tinerilor cu rezultate excepționale și aduce în discuție o perspectivă diferită asupra talentului: excelența nu are un singur profil. Studiul a fost prezentat de reprezentanții Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, care dezvoltă de peste două decenii programe dedicate identificării și susținerii copiilor și tinerilor cu potențial înalt.

Prezența la Dublin marchează și o nouă etapă în internaționalizarea acestor demersuri. Fundația este afiliată la European Council for High Ability și conectată la rețele internaționale dedicate educației și dezvoltării talentului, ceea ce permite integrarea cercetării realizate în România în tendințele globale din domeniu.

Realizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Institutul BrainMap, „Profilul Neurocognitiv al Excelenței din România” investighează mecanismele cerebrale asociate performanței. Prin intermediul electroencefalografiei cantitative - qEEG -, cercetătorii au analizat activitatea cerebrală a unor copii, adolescenți și tineri care au obținut deja rezultate remarcabile în domenii precum știința, matematica, informatica, arta sau muzica. Una dintre concluziile importante este că nu există un singur „creier al excelenței”. Cercetarea a identificat tipare neurocognitive diferite, asociate unor forme distincte de performanță. Cu alte cuvinte, un tânăr care excelează în matematică sau informatică poate avea un profil diferit de cel al unui performer din muzică, arte sau domeniul verbal. Rezultatele pun astfel sub semnul întrebării ideea unui model universal al copilului foarte performant și susțin necesitatea unor trasee educaționale mai flexibile și mai bine adaptate particularităților individuale.

Aceeași schimbare de perspectivă s-a aflat în centrul dezbaterilor de la ECHA 2026, unde cercetători de referință din domeniul gifted education au discutat despre modul în care potențialul se transformă, în timp, în performanță. Printre aceștia s-au numărat Prof. Frank C. Worrell, de la University of California, Berkeley și fost președinte al American Psychological Association, Dr. Rena F. Subotnik, unul dintre numele importante ale cercetării internaționale privind dezvoltarea talentului, precum și Prof. Tracy L. Cross și Dr. Jennifer Riedl Cross, specializați în dimensiunea psihologică și socio-emoțională a copiilor cu abilități înalte. Mesajul comun al cercetărilor prezentate la Dublin este că inteligența sau capacitatea cognitivă reprezintă doar punctul de plecare. Performanța de vârf se construiește prin educație, oportunități, motivație, perseverență, mentorat și acces la mediile potrivite.

Articolul continuă după reclamă

Un alt subiect important a fost starea de bine a copiilor cu abilități înalte. Cercetările prezentate de John Thompson, Director of Development & Impact al Mensa Foundation, arată că inteligența ridicată nu elimină dificultățile emoționale sau nevoia de apartenență, mentorat și sprijin specializat.

O altă direcție discutată la Dublin privește modul în care sistemele educaționale răspund diferențelor dintre copii. Dr. Aoife Brennan, Associate Professor și Head of the School of Inclusive and Special Education la Dublin City University, a susținut ideea unei educații care să nu mai fie construită în jurul unui ipotetic „elev mediu”. Incluziunea înseamnă și posibilitatea ca un copil cu potențial înalt să poată avansa în propriul ritm, să primească provocări intelectuale adecvate și să nu fie limitat de un curriculum uniform. Este o perspectivă care se întâlnește cu una dintre concluziile cercetării românești: dacă excelența are profiluri diferite, educația nu poate răspunde tuturor copiilor printr-o singură formulă.

Pentru Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, participarea la ECHA 2026 continuă un demers început în urmă cu peste două decenii, prin programe de identificare și susținere a copiilor și tinerilor cu abilități înalte. Diferența este că, astăzi, accentul se mută și către cercetare: nu doar cine sunt tinerii care fac performanță, ci cum funcționează, ce îi diferențiază și de ce au nevoie pentru a-și transforma potențialul în excelență.

Pe acelaşi subiect

Prezentarea „Profilului Neurocognitiv al Excelenței din România” la Dublin aduce astfel date obținute în România într-o dezbatere internațională tot mai importantă: cum poate educația să identifice potențialul fiecărui copil fără să îl oblige să se încadreze într-un singur model al performanței.