Alegerile prezidenţiale din 1996. Primul transfer paşnic de putere după 1989; Emil Constantinescu, victorie cu 54% din voturi

Alegerile prezidenţiale din noiembrie 1996 s-au desfăşurat în conformitate cu Legea nr. 69 din 15 iulie 1992. Legea care a reglementat modul de desfăşurare a alegerilor din 1996 nu a prevăzut nicio modificare în raport cu Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990. Condiţiile de vârstă, de semnături şi de domiciliu au rămas astfel aceleaşi, alegerile din 1990, 1992 şi 1996 desfăşurându-se după aceleaşi reguli.

Candidaţi la funcţia supremă în stat

Un număr de 16 candidaţi s-a înscris în cursa prezidenţială la scrutinul din 1996. În 1990 se înscriseseră doar 3 candidaţi, în timp ce la cele din 1992 doar 6.

Candidatul Convenţiei Democrate Române (CDR) la alegerile prezidenţiale din 1996 a fost preşedintele alianţei Emil Constantinescu. CDR era o alianţă politică şi electorală formată la 5 decembrie 1991 şi reînregistrată la Tribunal la 6 septembrie 1996.

La alegerile din 1996, CDR avea următoarea componenţă: Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Naţional Liberal-Convenţia Democratică (PNL-CD), Partidul Ecologist Român (PER), Federaţia Ecologistă din România (FER). La formarea sa, în decembrie 1991, din CDR făceau parte: Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Alianţa Civică (PAC), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Partidul Ecologist Român (PER) şi Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Alături de aceste partide politice în CDR erau incluse şi o serie de formaţiuni politice şi civice din cadrul Forumului Democratic Antitotalitar.

Emil Constantinescu a fost primul care şi-a prezentat oficial programul prezidenţial ''Acum pentru România'' la data de 27 iunie 1996. Deşi mai erau încă trei luni până la lansarea campaniei prezidenţiale propriu-zise, Emil Constantinescu a motivat alegerea acestui moment prin faptul că electoratul trebuie să fie informat cu privire la oferta politică a candidatului. Acesta şi-a lansat oficial candidatura, la 4 septembrie 1996, în prima zi a campaniei electorale, în localitatea Ruginoasa din judeţul Iaşi, locul de naştere al lui Alexandru Ioan Cuza, intrând în cursa prezidenţială prin rostirea aşa-numitei ''Proclamaţii de la Ruginoasa''.

Emil Constantinescu şi-a depus candidatura la BEC la 9 septembrie 1996. În cadrul campaniei electorale a lansat mai multe programe şi iniţiative electorale, grupate tematic, între care: ''Proclamaţia de la Ruginoasa'', de la 4 septembrie; ''Apelul de la Alba Iulia pentru reconciliere naţională'', de la 9 septembrie, ''Decada fiii satului'', de la 27 septembrie, ''Contractul cu tinerii'', de la 1 octombrie.

În cadrul Conferinţei Naţionale a PDSR din 26 iulie 1996, Ion Iliescu a acceptat oferta de sprijin din partea PDSR pentru alegerile prezidenţiale din 1996. La acuzaţiile aduse de majoritatea formaţiunilor politice la ideea unei noi candidaturi a lui Ion Iliescu, acesta a precizat în context că îşi depune candidatura pentru al doilea mandat constituţional. Ion Iliescu participa în 1996 pentru a treia oară la alegerile prezidenţiale. La 28 august a avut loc şi lansarea oficială a candidatului PDSR.

Candidatul Uniunii Social Democrate (USD), Petre Roman s-a lansat în cursa pentru alegerile prezidenţiale, la 4 septembrie 1996, cu ocazia primei Convenţii Naţionale Extraordinare a USD. Şi-a depus candidatura la BEC la 25 septembrie susţinând că ''în calitate de preşedinte al României, va avea un alt caracter, mai apropiat de oameni, de societatea civilă, de ţară în ansamblu''. USD era o alianţă electorală creată în vederea alegerilor din 1996, la 27 septembrie 1995 şi formată din Partidul Democrat (fostul FSN) şi Partidul Social-Democrat Român (PSDR). Petre Roman s-a înscris în 1996 pentru prima dată în cursa prezidenţială. Un alt candidat aflat pentru prima dată într-o cursă electorală pentru alegerile prezidenţiale a fost liderul PRM Corneliu Vadim Tudor.

Reprezentantul PUNR, Gheorghe Funar, a fost desemnat drept candidat la preşedinţie pentru a doua oară după 1989 de către Consiliul Naţional la 15 iulie 1996. Gheorghe Funar şi-a lansat oficial candidatura la 31 august şi a depus-o la BEC la 18 septembrie.

Tot la 15 iulie a mai fost desemnat, în cadrul Consiliul Reprezentanţilor Unionali, să participe la alegeri şi reprezentantul UDMR, Gyorgy Frunda. Lansarea oficială şi prezentarea programului electoral ale candidatului UDMR au avut loc la 6, respectiv 9 septembrie.

Formaţiunile liberale au avut la alegerile prezidenţiale din 1996 candidaţi diferiţi. O parte dintre acestea, precum PNL şi PNL-CD s-au înscris în CDR care a fost reprezentată de un candidat comun: Emil Constantinescu. Alte formaţiuni liberale precum PAC şi PL 93, regrupate în alianţa electorală ANL, au avut un alt candidat în persoana lui Nicolae Manolescu. Preşedintele Partidului Naţional Liberal-Câmpeanu (PNL-C), Radu Câmpeanu, care la alegerile din 1990 a candidat la prezidenţiale din partea PNL, a reprezentat la scrutinul din 1996 alianţa electorală Alianţa Naţional Liberală Ecologistă (ANLE).

Adrian Păunescu a fost desemnat de către Partidul Socialist al Muncii drept candidat la preşedinţia României încă din februarie 1996. A fost al treilea candidat care şi-a depus candidatura la BEC, la 7 septembrie.

Ioan Pop de Popa a fost candidatul Uniunii Naţionale de Centru (UNC) - o alianţă electorală formată din Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Umanist Român (PUR) şi Mişcarea Ecologistă Română (MER).

Candidatul Partidului Socialist (PS), Tudor Mohora, şi-a depus candidatura la BEC la 14 septembrie, după ce s-a lansat în cursa prezidenţială la 2 septembrie 1996. George Muntean, fostul candidat al Partidului Democrat Creştin, a fost la alegerile din 1996 candidatul Partidului Pensionarilor din România (PPR). Inginerul Constantin Niculescu, absolvent al Facultăţii de Automobile Rutiere, a participat la cursa prezidenţială din partea Partidului Naţional al Automobiliştilor (PNA). Constantin Mudava şi-a înscris candidatura ca independent la BEC, la 10 septembrie 1996.

Diaconul Nuţu Anghelina a fost al doilea candidat independent din cursa prezidenţială din 1996. Altă candidatură independentă a aparţinut generalului Nicolae Militaru.

Pregătirea scrutinului

Potrivit datelor furnizate de BEC la 21 octombrie 1996, din 22.680.951 de locuitori, la scrutinul din luna noiembrie a aceluiaşi an, la nivelul întregii ţări, au avut drept de vot 17.218.654 de alegători cu vârsta de peste 18 ani inclusiv.

Au fost amenajate 15.120 de secţii de votare pe ţară (număr superior celui de la alegerile locale din luna iunie a aceluiaşi an datorită deschiderii de secţii la ambasade, spitale şi cămine studenţeşti) - dintre care 1.163 în Capitală. Cetăţenii români aflaţi în străinătate şi-au putut exercita dreptul la vot în 176 de secţii electorale.

Rezultatele primului tur de scrutin

În urma primului tur de scrutin, candidatul PDSR Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc obţinând 32,25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obţinut 28,21% (3.569.941).

Al treilea loc a fost ocupat la alegerile din 3 noiembrie 1996 de candidatul USD, Petre Roman, care a obţinut 20,53% (2.598.545). Următoarele locuri au revenit în ordinea numărului de voturi candidatului UDMR, Gyorgy Frunda (6,01% şi 761.411 de voturi), liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor (4,72% şi 597.508 de voturi), reprezentantului PUNR, Gheorghe Funar (3,22% şi 407.828 de voturi) şi lui Tudor Mohora de la PS (1,26% şi 160.387 de voturi), potrivit alegeri.roaep.ro.

Restul candidaţilor, în număr de 9, au obţinut sub un procent.

Niciunul dintre candidaţi neobţinând 50%+1 din totalul voturilor valabil exprimate, s-a organizat un al doilea tur în cadrul căruia s-au înfruntat liderul PDSR Ion Iliescu şi cel al CDR, Emil Constantinescu. La primul tur de scrutin s-a înregistrat o prezenţă la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători) dintre cei 17.218.654 de alegători, voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%), potrivit http://alegeri.roaep.ro. Voturile nule au reprezentat 3.26% (426.545 de voturi) din numărul total.

Rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin

Potrivit rezultatelor finale ale BEC, date publicităţii la 19 noiembrie, în urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,40% (7.057.906 voturi). Ion Iliescu, la rândul său, a obţinut 45,59% (5.914.579 de voturi).

Prezenţa la vot la cel de-al doilea tur de scrutin de la 17 noiembrie a fost de 75,90%, conform http://alegeri.roaep.ro, cu două procente mai ridicată decât la precedentele alegeri din octombrie 1992 (73,23%). 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰