Antena

Generaţia digitală la urne. De ce prinde discursul extremist la o parte din tinerii votanți

Generaţia tânără votează azi cu inima. O declaraţie pe care o fac pe reţele de socializare mulţi dintre ei, auzită mai puţin în rândul celor mai în vârstă care mai degrabă votau cu mintea, făceau calcule: de la care candidat ar avea mai multe de câştigat. Generaţia Z nu face prea multe calcule, votează mai mult după ideologie, după direcţie. Votează pentru o ţară altfel. Şi pentru un lider care pleacă urechea şi la problemele lor. Tinerii votează pentru o Românie în care să îşi dorească să rămână. În acest moment - arată datele statistice - jumătate dintre ei se gândesc să îşi clădească un viitor în alte ţări. Îi avem alături de noi, în platoul Observator, pe politologii Răzvan Petri şi Vlad Adamescu, fondatorii Politica la Minut.

de Redactia Observator

la 04.05.2025 , 14:38

Cine sunt tinerii care votează azi?

Vlad Adamescu: Este o generaţie destul de împărţită, care s-a născut în UE, în NATO, nu au cunoscut în toată viaţa lor nimic altceva decât, Sunt obişnuiţi să călătorească în afara ţării, se simt români, dar şi europeni - o parte dintre tineri. Cealaltă parte, care face parte din România uitată, România oraşelor mici şi a satelor, se uită, uneori cu invidie, la prima categorie şi votează uneori în concordanţă.

Răzvan Petri: Suntem în punctul în care avem prezenţe foarte mari ale tinerilor la vot, dar nu suntem încă în punctul în care ar putea răsturna toate calculele. E foarte bine să iasă la vot şi ar putea răsturna nişte calcule ale unor partide, dacă ies la vot, pentru că vedem, momentan, între locurile 2, 3, 4 sunt diferenţe foarte mici şi atunci votul tinerilor poate să conteze.

Articolul continuă după reclamă

Există un profil de candidat? Tinerii vor un alt tânăr să îi reprezinte, un om cu statut, un om cu experienţă?

Răzvan Petri: Nu neapărat un tânăr pentru că vedem din SUA că tinerii votează şi figuri mai în vârstă, de exemplu Bernie Sanders. Nu contează atât vârsta, cât discursul şi legătura pe care o creează cu această generaţie, care are alte standarde. Şi mai mult decât atât, îşi doresc să se discute temele de care ei sunt interesaţi. Contează să fii autentic şi să ai un discurs care este diferit de al celorlalţi. De aceea, uneori, prinde şi extremismul.

Ca să votezi informat trebuie să citeşti. Cât ştiu tinerii din ce înseamnă politica din ultimii 35 de ani din România?

Vlad Adamescu: Foarte mulţi sunt interesaţi de politică, şi de istoria din ultimii 35 de ani deşi nu se predă la şcoli foarte mult. Pe de altă parte trebuie să ne gândim şi că nu au trăit ultimii 35 de ani şi avem o datorie faţă de ei să le povesim şi să îi învăţăm despre ce s-a întâmplat. Tinerii mai au un avantaj, faptul că s-au născut cu reţelele sociale în mână şi faţă de cei mai în vârstă ştiu mult mai bine să diferenţieze ce este fake, ce este real, ce este adevărat, ce este fals, sunt ceea ce noi numim nativi digitali.

Sunt tineri care votează în diaspora, oameni tineri care ne reprezintă în instituţii foarte importante în lume. Această categorie este foarte diferită şi gândeşte diferit faţă de cei care sunt în România?

Răzvan Petri: Au alte aşteptări, aşteptări ca lucrurile de aici să meargă mult mai aproape de ceea ce văd ei în vest. Desigur nimic nu este perfect nici în Marea Britanie, unde am studiat noi, nici la Bruxelles, unde am lucrat. Există lucruri pe care le poţi critica, pe bună dreptate, dar şi nişte lucruri de bază care funcţionează mult mai bine, dacă o luăm de la transportul în comun până la felul în care se dezbate pe scena politică.