Răspunsul lui Ilie Bolojan, întrebat dacă România e atacată hibrid înainte de finala prezidenţială
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a afirmat în cadrul unui interviu acordat Radio Europa Liberă că ţara noastră nu este atacată direct, dar este vizată de acțiuni caracteristice unui război hibrid, desfășurat în mediul online, care urmărește destabilizarea încrederii populației în instituțiile statului.
Într-un interviu acordat Radio Europa Liberă, Ilie Bolojan a declarat că, deși România nu este agresată teritorial, este totuși expusă unor atacuri hibride, în special în spațiul online.
Ilie Bolojan: România se confruntă cu un război hibrid
Aceste acțiuni, susține el, sunt menite să amplifice neîncrederea în autorități și să provoace falii sociale, mai ales în perioade de tensiune politică sau electorală.
Este România atacată hibrid?
Ilie Bolojan: "România nu este atacată în vreun fel într-o formă directă, în sensul de a fi agresată teritorial. Dar în Europa, în acești ani, în afară de războiul din Ucraina, care este vizibil, care face victime, înseamnă oameni, înseamnă familii, înseamnă case distruse, există un război care nu se vede, care este un așa-numit război hibrid pe care practic îl vedem în Europa, dar mai ales în țările Europei de Est. (...) Sigur, când ai alegeri, când în general sunt dispute politice, sunt conflicte politice în care țări, în țările în care există un teren fertil pentru așa ceva, ceea ce înseamnă că e o neîncredere mare în societate, înseamnă neîncredere în autorități și în instituții și în oamenii politici, ceea ce nu este, să spunem, meritul altora, ci este în principal vina noastră, a lumii politice. (...) Când ai aceste condiții prielnice, este foarte simplu ca prin platformele de online, prin algoritmii acestora, să potențezi dezacordurile, să potențezi adversitățile, să crești neîncrederea în societate și în felul acesta să ajung la niște falii sociale puternice. Și cu siguranță că nu doar în România, dar și în Polonia, de exemplu, și am văzut poziționarea autorităților poloneze în aceste zile legat de sabotaje care au fost făcute pe teritoriul Poloniei în perioada anterioară. Deci în Europa de Est și în țările din prima linie avem acest război hibrid pe care Rusia îl poartă practic cu țările care susțin Ucraina", a declarat Ilie Bolojan.
Este atacată hibrid în acest moment?
Ilie Bolojan: "În acest moment, cu siguranță, pe spațiile online pot fi acțiuni care înseamnă potențarea neîncrederii, poate susținerea unor lucruri sau alte lucruri".
Cine sunt autorii acestor acțiuni?
Ilie Bolojan: "Pot să fie actori, state, de exemplu, sau pur și simplu grupuri interesate, poate elemente care susțin o candidatură, o altă candidatură, o neîncredere și așa mai departe".
Sunt alți lideri din Europa care au nominalizat expres Rusia.
Ilie Bolojan: "Aceste elemente pe care vi le-am prezentat arată că acest tip de acțiuni, cel puțin o parte dintre ele, cu siguranță vin și din această zonă".
Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar pe 12 februarie 2025, după demisia lui Klaus Iohannis. Mandatul său interimar s-a desfășurat într-o perioadă de instabilitate politică pe plan intern, după anularea alegerilor din noiembrie, și în plină criză de securitate europeană generată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mandatul de președinte interimar al lui Ilie Bolojan se va încheia după învestirea noului președinte al României, ales la scrutinul din 18 mai 2025.
CCR a validat turul 1 al alegerilor prezidențiale
Curtea Constituţională a României a validat, vineri, rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe data de 4 mai.
Potrivit unui comunicat al CCR, transmis vineri, 9 mai, în cadrul controlului privind respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, conferind efectivitate competenţelor înscrise în Constituţia României şi având în vedere votul exprimat în primul tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2025, judecătorii constituţionali au hotărât, cu unanimitate de voturi, confirmarea şi validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025. Tot vineri, instanţa constituţională a respins, ca neîntemeiată, cererea de anulare a primului tur al alegerilor, formulată de candidatul Sebastian-Constantin Popescu. De asemenea, Curtea Constituţională a anunţat organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României în ziua de duminică, 18 mai, la care participă George-Nicolae Simion şi Nicuşor-Daniel Dan, în această ordine.
Biroul Electoral Central a dat publicităţii, marţi seara, rezultatele finale la primul tur al alegerilor prezidenţiale, după centralizarea tuturor proceselor verbale din ţară şi străinătate. Potrivit BEC, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne la primul tur de scrutin este de 9.571.899, reprezentând 53,19% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.
Voturi valabil exprimate au fost 9.430.274, reprezentând 98,52% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, voturi nule fiind 141.388, reprezentând 1,48% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la secţii. George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor) a obţinut 3.862.761 (40,96%), iar Nicuşor Dan (independent) - 1.979.767 (20,99%).
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
