Video Reacția Dianei Șoșoacă, după publicarea motivării CCR. Eurodeputata s-a plâns în Parlamentul European că statul de drept nu e respectat în România
Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care Diana Şoşoacă rămâne în afara cursei pentru Cotroceni, dar i-a mai aplicat încă o lovitură: a respins contestaţia acesteia la a doua candidatură depusă, cea înregistrată cu doar 10 minute înainte de termenul limită şi invalidată de BEC. Curtea explică faptul că preşedintele e obligat să depună un jurământ în faţa Parlamentului când e investit în funcţie, prin care se angajează să respecte Constituţia ţării, iar declaraţiile Dianei Şoşoacă din trecut sunt în contradicţie cu acesta. Europarlamentara SOS România este decisă să nu lase lucrurile aşa şi a anunţat că se va adresa tribunalelor internaţionale. Până atunci, însă, Parchetul General s-a autosesizat cu privire la declaraţiile antisemite ale Dianei Şoşoacă.
Într-un document de peste 20 de pagini, judecătorii CCR au decis că Diana Șoșoacă nu poate candida la președinția României întrucât încalcă în mod constant Constituția, îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la calitatea României de stat membru al UE şi NATO.
Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice, sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta.
Judecătorii Curții Constituționale invocă în decizia lor şi participarea Dianei Șoșoacă la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse la ambasada acestei țări la București.
Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că "România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație".
- Reacţia lui Ciolacu după motivarea CCR în cazul Dianei Şoşoacă. Liderul PSD îl atacă pe Ciucă: "Cât de mult...
- Motivarea CCR în cazul Dianei Şoşoacă. De ce i-a fost respinsă candidatura la alegerile prezidenţiale
- Știrile zilei, 7 octombrie 2024. PNL reacţionează după eliminarea Dianei Şoşoacă de la alegerile prezidenţiale
- Fostul preşedinte CCR Augustin Zegrean, despre decizia în cazul Şoşoacă: "Nu poţi să nu îl laşi să...
- Pesedistul Dan Nica vorbea încă de miercuri de "retragerea" Dianei Șoșoacă. Cum explică anunţul
Mesajul Dianei Şoşoacă pentru judecătorii CCR
La scurt timp după publicarea motivării, Diana Şoşoacă a transmis pe Facebook un mesaj pentru judecătorii CCR în care îi îndeamnă să înveţe drept constituţional, întrucât au anulat Constituţia prin decizia lor. Europarlamentara anunţă că se va adresa tribunalelor internaţionale.
Diana Şoşoacă, europarlamentar: Astăzi, am sesizat instituţiile internaţionale cu privire la încălcarea drepturilor omului în România. Mă voi duce la conducerea PE şi voi sesiza Comisia Europeană pentru încălcarea dreptului unui europarlamentar care a întrunit toate condițiile să fie europarlamentar, dar nu poate să ajungă președintele României.
Diana Şoşoacă s-a plâns în Parlamentul European că statul de drept nu este respectat în România
De altfel, eurodeputata s-a plâns luni seară în Parlamentul European, la procedura discursurilor de un minut, că decizia CCR este abuzivă şi că nu a fost luată pe motive de constituţionalitate.
"Vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz extrem de grav care se întâmplă de trei zile în România. Sunt preşedinta partidului SOS România şi conform sondajelor reale deţineam primul loc pentru preşedinţia României care va avea loc pe 24 noiembrie", le-a spus Diana Şoşoacă eurodeputaţilor care erau încă prezenţi în plenul PE în jurul orei locale 23.00 (24.00 ora României). "Curtea Constituţională, pentru prima dată în istorie, mi-a anulat candidatura la preşedinţia României, nu pe motive de constituţionalitate, pentru că erau îndeplinite toate formele, ci pentru faptul că am luptat împotriva vaccinării obligatorii, pentru că am luptat împotriva botniţei din pandemie, pentru că am fost amendată de un poliţist că am depăşit viteza, deşi sunt în proces cu acel poliţist, pentru că am făcut declaraţii politice în Parlamentul României ca senator, încălcându-se articolul 72 din Constituţia României şi articolele 9 şi 10 CEDO prin care declaraţiile politice ale unui parlamentar au imunitate. Nu putem să fim condamnaţi pentru aşa ceva", a spus eurodeputata. "Nu am fost judecată, nu am fost citată, nu am avut dreptul la apărare şi am fost judecată pe articole din ziar", a mai spus ea, potrivit Agerpres. Diana Şoşoacă tocmai le cerea colegilor săi eurodeputaţi să ia act că în România statul de drept este încălcat, când microfonul i-a fost întrerupt de preşedinţa de şedinţă pentru depăşirea timpului de vorbire.
Șoșoacă nu mai are nicio cale de atac pe plan intern
Eliminată de Curtea Constituțională din lupta pentru Cotroceni, Diana Șoșoacă nu mai are nicio cale de atac pe plan intern. În cazul său au existat două contestații depuse la CCR.
Una, legată de faptul că ar fi depus semnături false la Biroul Electoral Central, iar cealaltă pentru apropierea de Ambasada Federatiei Ruse la Bucureşti și numeroasele declarații împotriva NATO și a Uniunii Europene. Pe baza acestor acuzatii, cinci dintre judecătorii Curții Constituționale au ajuns la concluzia că Diana Șoșoacă ar fi incapabilă să respecte Constituția României, dacă ar ajunge în funcția supremă în Stat. Decizia este una fără precedent în istoria alegerilor din România.
Augustin Zegrean, fost preşedinte CCR: Libertatea cuvântului în România este respectată, este garantată, libertatea de exprimare este garantată în România, Constițutia garanteză libertatea de exprimare. Nu poate să îi interzică să meargă la ambasadele respective, nu contează care ambasade. Nu poți să nu îl lași să candideze că a fost în vizită la Ambasada Rusiei.
Liderii PNL și USR i-au acuzat pe social-democraţi că ar fi influențat decizia Curții Constituționale
Decizia Curții, luată cu o majoritate de 5 la 2, a provocat tensiuni chiar si în rândul judecătorilor. Surse Observator spun că aceştia au avut ieri dezbateri aprinse în legătură cu motivarea Hotărârii, iar judecătoarele Iuliana Scântei si Mihaela Ciochină ar fi venit cu opinii separate, în care au criticat decizia adoptată sâmbătă prin votul judecătorilor care au ajuns la Curte cu sprijinul PSD si UDMR.
De altfel, liderii PNL și USR i-au acuzat pe social-democraţi că ar fi influențat decizia Curții, cu scopul de a-i asigura lui Marcel Ciolacu un adversar mai ușor în finala prezidențială - pe liderul AUR George Simion, cel care ar putea atrage voturile din bazinul Dianei Șoșoacă.
Cristina Prună, deputat USR: Nu ne place doamna Șoșoacă, dar nu putem să închidem ochii la o chestiune atât de gravă, cum ar fi punerea în pericol a proceselor democratice.
Cum se impart voturile Dianei Şoşoacă
Andrei Țăranu, analist politic: S-ar putea ca o parte din electoratul doamnei Șoșoacă să se duca cu totul la alte partide, mai degraba USR, sau alte partide decat spre AUR. O parte dintre cei care o votau pe doamna Șoșoacă sa se simta nereprezentati şi să nu se ducă (la vot).
Între timp, Parchetul General a deschis un dosar penal, în care Diana Șoșoacă ar putea fi citată pentru audieri. Asta după ce a glorificat Mişcarea Legionară și pe Corneliu Zelea Codreanu, lucru interzis de legea din România.
Campania electorală va începe oficial pe 25 octombrie, iar primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 24 noiembrie, urmând ca finala pentru Cotroceni să fie pe 8 decembrie.
Documente: HOTĂRÂREA nr.2.pdf
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰