Ce a păţit un român care a dărâmat un perete din apartament, pentru că l-a considerat "nestructural"

Dorinţa de a avea un spaţiu de locuit mai mare îi face pe mulţi români să încalce legea. Sparg pereţi, demolează o debara sau o baie de serviciu fără să ceară avize. Pun totul pe seama birocraţiei dar şi a costurilor. Problema este însă atunci când vor să vândă apartamentul. De multe ori băncile refuză să ofere credite pentru că planul nu mai reflectă realitatea. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Modernizarea apartamentelor pentru crearea unor spaţii mai generoase a devenit o practică. Una de puţine ori făcută ca la carte, pentru că proprietarii nu prea cer acordul pentru asta, deci nu modifică nici documentaţia locuinţei. 

Andreea Secu , avocată specializată în dreptul imobiliar: "Prima regulă de la care ar trebui să plecăm este să nu presupunem şi să nu ne dăm cu părerea că putem sau nu să construim fără autorizaţie. Majoritatea lucrărilor au nevoie de autorizaţie de construire." 

Chiar şi lucrările care ni se par mărunte. 

Greta Neagu, reporter Observator: "Să presupunem că am cumpărat acest apartament de trei camere pe care vrem să-l transformăm într-unul de două camere, cu o bucătărie mai spaţioasă. Chiar dacă acest perete nu este unul de rezistenţă, avem nevoie de un aviz din partea primăriei, iar tot procesul durează cel puţin şase luni. Trebuie să anunţăm chiar dacă vrem să schimbăm o fereastră, dacă asta presupune şi o lucrare de demolare."

Eugen Lozincă, inginer: "Am avut şi situaţia unui proprietar care şi-a îndepărtat un perete aparent nestructural, din punctul lui de vedere, ceea ce a condus la fisurarea tuturor pereţilor de la etajele următoare. S-a trezit în situaţia că trebuie să plătească toate lucrările de reparaţie."

Ce putem modifica în apartamentele noastre?

Mihai Cristian, expert tehnic: "Întâlnim des acest fenomen în care realitatea din teren nu bate cu cadastrul. Ce găsim cel mai des sunt: ba o debara care s-a demolat, ba nişte modificări care nu afectează structura de rezistenţă. Există şi cazuri în care proprietari inconştienţi, fără să consulte un specialist, au hotărât să dărâme pereţi de rezistenţă în cazul clădirilor vechi sau să taie o diafragmă, un stâlp."

Cu această situaţie ne întâlnim aproape de fiecare dată când vrem să cumpărăm un imobil nou.

"A scos geamul şi uşa de la balcon." 

"Şi asta e trecut şi în cadastru? Că mă interesează pentru credit, să nu mă afecteze."

"Partea asta de geam, dacă nu dărâmi peretele, nu are ce să modifice la cadastru. Structura apartamentului, împărţirea, este la fel. Pe dumneavoastră, la bancă, nu vă afectează. Da, mi-era cald şi am scos geamul să îmi intre mai mult aer." 

Greşit, spun specialiştii.

Serafima Prodan, avocată specializată în drept imobiliar: "Evaluatorul va fi obligat să consemneze în raport această neconcordanţă. De regulă, băncile vor refuza să ofere o finanţare." 

Adrian Trifan, inginer: "Dacă vrei să îl recompartimentezi, să dai o altă destinaţie, sunt foarte multe influenţe şi pe partea de instalaţii termice, electrice şi sanitare. Trebuie văzut unde sunt anumite branşamente de apă, unde sunt branşamentele principale electrice, pentru a nu face pagube mult mai mari." 

În cazul unui seism major, fiecare modificare contează. 

Eugen Lozincă, inginer: "Închiderea unui balcon reprezintă o încărcare care, însumată pe zece niveluri, aduce un surplus de încărcare şi un surplus de masă." 

Zugrăvelile, tencuielile, montarea de placaje, pardoseli şi finisaje sau reparaţiile şi înlocuirile de tâmplării nu necesită autorizaţie de construire dacă proprietarul nu modifică structura de rezistenţă şi nu afectează aspectul arhitectural al construcţiilor.