Afaceri ofilite de încălzirea globală. Mărturia unui agricultor cu experiență din Mehedinți: "E dezastru"

Deşertul din Oltenia se extinde spre Banat, Muntenia şi Dobrogea. Pentru prima oară în 40 de ani, pământul se crapă de secetă la început de aprilie. Mii de hectare de teren agricol se transformă în nisip, iar fenomenul ia amploare de la an la an. Luna trecută a fost al doilea cel mai cald martie din istorie şi a plouat de 15 ori mai puţin decât era normal. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Sahara Olteniei, ce se întinde sub forma unui triunghi între Craiova, Calafat şi Dăbuleni.

Agricultor: Aici vedeți pământ uscat la 20 de centimetri. Degeaba s-a însămânțat. Cheltuielile foarte mari. Am încercat să prelucrăm terenul, dar, ia uitați... Dacă nu vor fi precipitații, nu se face absolut nimic. Nici măcar răsărire nu va fi. 

Afaceri ofilite de încălzirea globală

În fiecare an, seceta transformă în nisip peste o mie de hectare de pământ fertil în Sahara Olteniei. Cornel Stroescu, agricultor cu experienţă din Mehedinţi, a văzut multe afaceri ale colegilor ofilite de încălzirea globală.

Cornel Stroescu, agricultor: La începutul lui aprilie, cu 30 de grade în termometre. De când mă știu eu, nu am avut un început de aprilie cu astfel de temperaturi. Vedeți ce e aici, e dezastru. Dacă acum culturile de toamnă arată bine, dacă în două săptămâni nu vom avea precipitații, și culturile de toamnă vor avea de suferit. 

Diana Speretoiu, reporter Observator: De aproape două luni spun agricultorii că n-a mai plouat aici. Și ca un paradox românesc, la o aruncătură de băț de câmpurile uscate e Dunărea, dar apa nu poate fi folosită. Pentru că sistemele de irigații nu mai funcționează de peste 30 de ani. 

Situaţia este gravă în toată ţara. Doar zone mici, de la Deva, Bistriţa, Satu Mare şi Oradea sunt ferite de seceta agresivă. În sudul ţării, tractoarele abia sparg pământul tare ca piatra. 

Cum ar putea fi stopată deșertificarea

Cu sisteme de irigaţii şi împăduriri rapide, făcute cu bani din Programul Național de Redresare și Reziliență, deșertificarea ar putea fi stopată. În lipsa soluţiilor, mâncăm legume importate din țări afectate și mai mult de secetă, dar care au găsit rezolvări pentru a susţine agricultura.

Cornel Stroescu, agricultor: Consumăm legume din Turcia. Din Israel, unde se ridică la 500 de metri altitudine, mâncăm legume. Din Egipt, vedem fasole, cartofi, ceapă. Și noi avem Dunărea lângă noi și un pământ atât de fertil.

România ar putea avea o climă ca în Grecia

Temperaturile record și precipitațiile puține vor face ca în România să fie clima ca în Grecia.

Mircea Fechet, ministrul Mediului: Dacă nu acționăm rapid, in România, în 20 de ani, vom avea un climat arid, o climă foarte similară cu clima din Grecia

Un raport al Uniunii Europene avertizează că țara noastră, alături de Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria vor fi puternic afectate de fenomenul deșertificării.