Două moțiuni de cenzură și proteste după creșterea vârstei de pensionare în Franța. Decizia lui Macron "este apogeul unei negări inacceptabile a democraţiei"

Două moţiuni de cenzură au fost depuse vineri împotriva guvernului francez, scufundat într-o criză politică după trecerea în forţă a reformei pensiilor care a amplificat furia socială şi a condus la încăierări în centrul Parisului, comentează AFP. Mai multe mii de persoane s-au adunat vineri seară în Place de la Concorde, la câteva sute de metri de Adunarea Naţională. Manifestanţii au dat foc la paleţi din lemn, iar atmosfera a devenit tensionată odată cu lăsarea nopţii, poliţiştii încercând să împrăştie mulţimea, potrivit unor fotoreporteri ai agenţiei France Presse, transmite Agerpres.

• Meteorologii anunţă o "schimbare majoră" a vremii. Vom avea fenomene extreme în ţară toată săptămâna

Câteva sute de persoane au înfruntat poliţia cu sticle şi artificii, care a răspuns cu gaze lacrimogene, încercând să evacueze piaţa în ploaie. Au fost 61 de arestări în jurul orelor 21.30 (20.30 GMT), potrivit prefecturii poliţiei. La Lyon (centru-est), manifestanţii au pătruns în forţă într-o primărie de arondisment şi "au încercat să-i dea foc", dar poliţia a stins rapid incendiul şi a arestat 36 de persoane, potrivit prefecturii. Tot la Lyon, câteva sute de tineri au dat foc la coşuri de gunoi, au răsturnat trotinete, au spart panouri publicitare, au lansat petarde şi au scris pe vitrine în timp ce scandau: "A cui este? A cui este? E a noastră!", potrivit unui jurnalist al AFP aflat la faţa locului. Poliţia a răspuns făcând uz de gaze lacrimogene.

La Strasbourg (est), în Place Kléber s-au adunat 1.600 de protestatari. "Vom trece şi noi în forţă", au scandat manifestanţii. Prefectura a raportat "degradări" în centrul oraşului, dar nicio arestare. O mie de persoane au defilat în centrul oraşului Lille (nord), iar o procesiune de câteva sute manifestanţi s-a împrăştiat fără confruntări la Bordeaux (sud-vest).

Două moțiuni de cenzură împotriva guvernului de la Paris

Moţiunile de cenzură ar urma să fie examinate în Adunarea Naţională luni de la orele 16.00 (15.00 GMT), potrivit unor surse parlamentare, sub rezerva validării chiar înainte de şedinţă. Deputaţii grupului parlamentar centrist şi regionalist LIOT au anunţat la parlament depunerea unei moţiuni "transpartizane" de cenzură a guvernului, cosemnată de aleşii NUPES (stânga radicală).

La rândul său, "Adunarea Naţională" (RN, extremă-dreapta) a depus vineri o moţiune de cenzură, criticând o "reformă nedreaptă şi inutilă". Aceste demersuri sunt răspunsuri la decizia preşedintelui Emmanuel Macron de a recurge joi la arma articolului 49.3 din Constituţie, permiţând adoptarea unui text fără vot în Adunare, cu excepţia cazului în care o moţiune de cenzură vine să răstoarne guvernul.

Această opţiune privind foarte nepopulara reformă a pensiilor "este apogeul unei negări inacceptabile a democraţiei", afirmă în special moţiunea LIOT. Vineri, secretarul general al sindicatului reformist CFDT, Laurent Berger, i-a cerut preşedintelui francez să "retragă reforma".

Pentru a răsturna guvernul, o moţiune de cenzură va trebui să obţină majoritatea absolută în Adunare, 287 de voturi. Acest lucru ar necesita ca măcar jumătate din cei 61 de deputaţi ai partidului conservator "Republicanii" (LR) să voteze pentru moţiunea grupului LIOT.

Guvernul francez a ales să crească vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani pentru a răspunde unei deteriorări financiare a fondurilor de pensii şi îmbătrânirii populaţiei. Franţa este una dintre ţările europene unde vârsta legală de pensionare este cea mai mică, chiar dacă sistemele de pensii nu sunt complet comparabile.

Această măsură de creştere a vârstei legale de pensionare a cristalizat furia populară. Sondajele de opinie arată că majoritatea francezilor îi sunt ostili, chiar dacă numărul manifestanţilor de pe stradă şi al greviştilor a stagnat ori a scăzut în timp. Angajarea răspunderii guvernului în baza articolului 49.3 al Constituţiei este unanim considerată drept o înfrângere pentru preşedintele Emmanuel Macron care a mizat pe creditul său politic pentru această reformă-cheie a celui de-al doilea mandat.