Secretele Credit Suisse. Banca unde își ascund averile traficanții, criminalii, politicienii corupți și cardinalii de la Vatican

Crédit Suisse a administrat, timp de decenii, fonduri în valoare de zeci de miliarde de euro, de origine criminală sau ilicită, dezvăluie o anchetă internaţională, acuzaţii pe care instituţia financiară le ”respinge ferm”, relatează AFP.

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola: Max Verstappen a câștigat cursa, urmat de Lando Norris și Charles Leclerc

Această anchetă jurnalistică a fost realizată de către Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), un consorţiu din care fac parte 47 de publicaţii, între care Le Monde, The Guardian, Miami Herald, Nacion, în urma unei importante divulgări de date predate în urmă cu aproape un an cotidianului german Süddeutsche Zeitung.

Aceste date privesc peste 18.000 de conturi bancare administrate de Crédit Suisse de la începutul anilor 1940 şi până la sfârşitul anilor 2010, care aparţin unui număr de 37.000 de persoane sau întreprinderi, precizează cotidianul francez Le Monde.

”În baza unei scurgeri masive de informaţii care provine de la mii de conturi bancare administrate de Credit Suisse, ancheta jurnalistică arată că instituţia de la Zurich a administrat fonduri care au legături cu lumea crimei organizate, timp de mai multe decenii”, scrie ziarul francez. BBC scrie că este vorba inclusiv despre spălare de bani şi trafic de droguri.

Crédit Suisse a reacţionat într-un comunicat la aceste acuzaţii. Datele studiate sunt ”parţiale, inexacte sau sunt scoase din context, antrenând o prezentare tendenţioasă a coducerii afacerilor” de către bancă, susţine ea. ”90% dintre conturile vizte sunt închise în prezent, dintre care peste 60% înainte de 2015”, dă asugurări banca. Crédit Suisse anunţă că ”efectuează o anchetă” cu privire la această scurgere de informații.

În total, peste 100 de miliarde de franci elveţieni (peste 95 de miliarde de euro) sunt vizate în conturi studiate de către consorţiu. Aceste divulgări se concentrează în principal asupra unor ţări în dezvoltare din Africa, Orientul Mijlociu, Asia şi America de Sud. Clienţi domiciliaţi în Europa de Vest reprezintă doar 1% dn total, precizează Le Monde.

Reacția Crédit Suisse

Cotidianele britanic The Guardian şi american The New York Times (NYT) scriu că banca a deschis şi administrat conturile unor clienţi cu risc mare, inclusiv infractori implicaţi în trafic de persoane și un cardinal de la Vatican. Majoritatea conturilor vizate au fost deschise după 2000, însă între ele nu se află conturi curente, potrivit BBC.

Crédit Suisse a anunţat că revizuieşte numeroase conturi în legătură cu acuzaţiile formulate. Banca dă asigurări că este ”foarte conştientă de responsabilitatea sa faţă de clienţi şi sistemul financiar în a se asigura per ansamblu că se respectă cele mai înalte standarde de conduită”.

”Aceste acuzaţii de presă par a fi un efort concentrat de discreditare nu doar a băncii, ci a pieţei financiare elveţiene în întregime, care a suferit schimbări importante în ultimii ani”.

Avertizorul de integritate de la originea dosarului îşi prezintă, în Süddeutsche Zeitung, motivaţia acestei divulgări.

”Cred că legile elveţiene ale băncilor sunt imorale. Pretextul protejării vieţii financiare private este doar o frunză de smochin care acoperă rolul ruşinos al băncilor elveţiene de colaboratoare ale evaziunii fiscale”, scrie sursa. ”A avea un cont elveţian offshore nu înseamnă neapărat evaziune fiscală sau altă infracţiune financiară”.

Crédit Suisse subliniază că a impus ”măsuri suplmentare semnificative în ultimul decenii” şi că efectuat ”inclusiv investiţii suplimentare considerabile în lupta împotriva infracţiunilor financiare”.