Legea prin care evazioniști sub un milion de euro pot scăpa de puşcărie. CCR dezbate în februarie sesizarea USR

Curtea Constituţională a anunţat că va dezbate pe 7 februarie sesizarea depusă de USR privind legea care dezincriminează evaziunea sub un milion de euro, relatează Agerpres. Legea îi scapă de închisoare pe cei care fraudează statul cu sume de până la un milion de euro, dacă dau toţi banii înapoi. Vorbim de un prag de 10 ori mai mare, însă premierul susţine că interesul statului nu este să umple închisorile de evazionişti, ci să îşi recupereze banii.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Curtea Constituţională a anunţat joi că va dezbate pe 7 februarie sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei privind neconstituţionalitatea proiectului de lege iniţiat de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, prin care se dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro.

Este vorba de Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale, adoptată marţi de Camera Deputaţilor. "Este o lege care nu face altceva decât să-i ajute pe marii evazionişti din România. Ăsta este scopul principal. Al doilea scop este acela de a avea pârghii împotriva oamenilor de afaceri, a celor care fac afaceri corecte în România. Atacăm această lege, pentru că ea este cel puţin la fel de nocivă ca legea lui Rădulescu - Mitralieră din anii trecuţi (...), care propunea anumite amnistii", declara miercuri deputatul USR Stelian Ion.

La rândul său, deputatul Ionel Dancă de la Forţa Dreptei a calificat această lege ca fiind nocivă pentru oamenii cinstiţi din România. "Este o invitaţie la hoţie pe care o face majoritatea PSD - PNL prin acest proiect de lege. Să ne fie clar tuturor, este, pur şi simplu, în firea PSD să încurajeze hoţia în România, de la corupţia în administraţia publică centrală şi locală până la corupţia din zona afacerilor, contractelor cu statul pe care le patronează PSD-ul. (...) Acest proiect de lege introduce o amnistie a celor care fură între 100.000 de euro şi un milion de euro din taxele şi impozitele pe care ar trebui să le plătească la stat. Este un alt fel de Ordonanţă 13 în zona mediului de afaceri. Ceea ce nici Dragnea, nici Rădulescu - "Mitralieră" n-au reuşit, iată că reuşeşte să facă acum această majoritate condusă de Ciolacu şi Ciucă. (...) Este un abuz care trebuie oprit. (...) Aşteptăm ca magistraţii Curţii Constituţionale să constate încălcarea flagrantă a principiilor constituţionale în cazul acestei iniţiative legislative şi să oprească aplicarea acestei legi", a afirmat Dancă.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale. Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Ce prevede legea care îi poate scapă de închisoare pe marii evazionişti

Potrivit noilor prevederi, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.

De asemenea, vor constitui infracţiuni de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.

Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru "folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale".

În aceste cazuri de infracţiuni, "dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte", au stabilit deputaţii.

În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală. De asemenea, tot în aceste cazuri de infracţiuni, "dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate".

"Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda", se mai prevede în actul normativ adoptat. Totodată, "dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime".

Proiectul mai prevede că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni "prin care s-a cauzat un prejudiciu ce nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală".